Interviu. Bani pentru sustenabilitate: ce rol joacă sistemul financiar în tranziţia la o economie verde?

♦ Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la maximum două grade Celsius, comparativ cu nivelurile preindustriale, este nevoie de măsuri de adaptare şi de atenuare a schimbărilor climatice. Un rol important în această misiune îi revine sectorului financiar.

Proiectele verzi cântăresc tot mai mult în portofoliile băncilor atunci când acestea decid să acorde finanţări, în condiţiile în care tranziţia către o economie sustenabilă devine din ce în ce mai mult o necesitate.

Raiffeisen Bank de exemplu, a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă, a ajuns la o pondere de 14% a proiectelor verzi în portofoliul său, finanţările mergând către dezvoltări imobiliare verzi, transport durabil şi proiecte de energie regenerabilă.

„O pondere de 40% dintre creditele pe care le-am acordat anul trecut clienţilor persoane fizice a fost folosită pentru a finanţa performanţa energetică a clădirilor de clasă A. În plus, Raiffeisen România a fost prima bancă de pe plan local care le-a oferit clienţilor persoane fizice un credit ipotecar verde pentru achiziţionarea de case verzi, certificate de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi“, spune Alina Saiu, expert în finanţare sustenabilă la Raiffeisen Bank România.

Raiffeisen a fost prima bancă de pe piaţa locală care a emis obligaţiuni verzi. Banii încasaţi au ca scop finanţarea proiectelor cu impact pozitiv asupra mediului, în drumul României către o economie durabilă. În plus, în 2022 banca a emis şi obligaţiuni cu scopul de a finanţa cauze care ţin cont de accesul la locuinţe şi la servicii de sănătate, educaţie şi infrastructură. Valoarea totală a emisiunilor verzi listate până acum de instituţia bancară depăşeşte două miliarde de lei.

„Pentru clienţii care fac parte din categoria IMM-urilor, avem credite durabile dedicate – un împrumut pentru întreprinderile agricole care utilizează practici sustenabile şi unul pentru cele care vor să instaleze panouri solare pe clădirile lor.“

În „cursa“ pentru implementarea principiilor ESG, companiile trec prin adevărate provocări, în condiţiile în care punerea în aplicare a cadrului legal presupune şi multe aspecte tehnice, mai spune Alina Saiu, iar pregătirea angajaţilor şi expunerea la normele acestui nou concept sunt fundamentale. În paralel, sunt urmărite şi tendinţele care ţin de sustenabilitate în raport cu mediul înconjurător.

„Având în vedere că 2022 a fost unul dintre cei mai călduroşi ani pe care i-am experimentat până acum – luna august a fost cea mai fierbinte din Europa şi America de Nord şi a doua cea mai caldă la nivel mondial – este clar pentru toată lumea că trebuie să acţionăm în ceea ce priveşte schimbarea climatică şi încălzirea globală. Şi trebuie să acţionăm acum.“

Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la maximum două grade Celsius, comparativ cu nivelurile preindustriale, este nevoie de măsuri de adaptare şi de atenuare a schimbărilor climatice. Un rol important în această misiune îi revine sectorului financiar.

Grupul de experţi la nivel înalt al UE privind finanţarea durabilă, organismul înfiinţat cu rolul de a oferi consultanţă Consiliului şi Comisiei Europene în vederea realizării obiectivelor Acordului de la Paris, vorbeşte despre două imperative privind finanţarea durabilă.

„Unul este îmbunătăţirea contribuţiei finanţării pentru creşterea durabilă şi incluzivă, precum şi pentru atenuarea schimbărilor climatice, iar celălalt este consolidarea stabilităţii financiare.“

Dincolo de bani însă, cea mai mare provocare este schimbarea mentalităţilor pentru a înţelege sustenabilitatea ca pe o nouă normalitate în a face business.

„Tradusă în context economic, atingerea sustenabilităţii la nivel macroeconomic înseamnă mai întâi sustenabilitatea sectorului financiar şi, în consecinţă, discuţia despre cât de verde este sectorul financiar capătă amploare“, mai spune Alina Saiu.

În primele nouă luni din 2022, Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a obţinut un profit net de 920 mil. lei, în creştere cu 43% faţă de câştigul din aceeaşi perioadă din 2021, într-un mediu economic plin de provocări din cauza războiului din Ucraina şi a presiunilor inflaţioniste, evoluţia câştigului fiind influenţată de creşterea creditării şi a veniturilor, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Veniturile Raiffeisen au crescut cu 19% an la an, ajungând la 2,3 mld. lei.