România pe harta reciclării. Cum închidem circuitul?

România are în total peste 12.000 de puncte de colectare separată, numărul lor crescând cu 70% în 2020, potrivit Hărţii Reciclării, o platformă naţională, interactivă, care permite identificarea şi localizarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile din România. Doar infrastructura locală de colectare de deşeuri electrice, becuri, neoane şi baterii este formată în prezent din peste 8.600 de puncte de colectare la nivel naţional. Loc de dezvoltare mai există încă, spun jucătorii din domeniu.

„România trebuie să îşi extindă şi consolideze infrastructura de colectare, să îşi continue punerea în aplicare a poli­ticilor de mediu şi să integreze în con­tinuare preocupările de mediu în deciziile eco­nomice şi sociale. Un prim pas spre ­rezolvare este implicarea tot mai mare a oa­menilor pentru o colectare corectă a deşeurilor şi conştientizarea faptului că acestea pot fi adevărate resurse dacă sunt gestionate corect“, a spus Marius Costache, director general al GreenWEEE, companie ce are o capacitate anuală de reciclare de 100.000 tone de deşeuri electrice şi electronice, având două fabrici în România, la Buzău şi la Câmpia Turzii.

Costache adaugă că prin reciclare deşeurile pot fi reintroduse în economie ca materii prime în diverse procese de producţie, fiind soluţia pentru a salva resursele naturale, deja aflate în pericol din cauza exploatărilor masive.

De asemenea, Valentin Negoiţă, pre­şedintele Ecotic, companie care ges­tio­nează deşeurile de echipamente elec­tri­ce şi electronice în numele a apro­xi­mativ 700 de producători şi importatori afi­liaţi, sus­ţine că întreg procesul de co­lec­tare se­parată, tratare, reciclare şi ulte­rior valo­rificare în noi produse con­tri­buie semni­ficativ la o dezvoltare durabilă a so­cietăţii.

„România este pe un trend ascendent în ceea ce priveşte managementul deşeurilor electrice şi electronice, can­tităţile colectate înregistrând o creştere sem­nificativă de la 63.779 tone în 2018 la 92.000 tone în 2020“, a afirmat Valentin Negoiţă. Compania Ecotic a gestionat în cei 15 ani de activitate peste 200.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, din care 32.000 de tone au fost colectate anul trecut.

Pentru a putea creşte procentul şi cantitatea de deşeuri electrice colectate separat şi implicit reciclate este necesară îmbunătăţirea legislaţiei prin imple­mentarea principiului de implicare a tuturor actorilor, de la producător, colector, reciclator, autorităţi şi implicit con­su­mator, consideră Negoiţă. El men­ţionează că mai trebuie înfiinţate şi puncte de colectare.

„Avem nevoie de realizarea unui studiu de evaluare a cantităţilor efectiv dis­ponibile spre colectare şi regândirea modului de calcul al ţintei raportat la aceste cifre, şi nu la cantităţile puse pe piaţă. Desigur, este necesară şi realizarea unor campanii de informare de amploare, promovate la nivel naţional pe toate canalele de comunicare, pe o perioadă lungă de timp: oamenii încă nu ştiu ce să facă cu deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Iar în final, sancţionarea celor care nu respectă obligaţiile pe care le au, fie că vorbim de companii sau persoane fizice“, afirmă Roxana Puia, director de marketing în cadrul Aso­ciaţiei Environ, care co­lectează şi reciclează echi­pamente electrice şi elec­tronice de la produ­că­­tori.

Aceasta spune că în 2019 România a generat cele mai puţine deşeuri municipale din UE, în volum de 272 kg pe cap de locuitor, faţă de media europeană de 502 kg pe cap de locuitor. Totuşi, există rezerve în ceea ce priveşte această cifră, deoarece sunt cantităţi mari de deşeuri aruncate întâm­plător, care nu ajung în circuitele formale şi prin urmare nu sunt centralizate în sistem, explică ea.

„Poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor sunt cele mai mari probleme pe care le avem. România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate state din Europa şi pe ultimele locuri în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor. Ne lipseşte infrastructura de colectare, implicarea autorităţilor şi educaţia cetăţenilor“, a precizat reprezentanta Environ.

La nivel global, mai puţin de 20% din deşeurile electronice sunt reciclate în mod oficial, 80% dintre acestea ajungând fie în depozitul de deşeuri, fie sunt reciclate în mod informal, cu efecte negative asupra mediul înconjurător, a menţionat directorul general al GreenWEEE, parte a Green Group.

„Europa depinde de importurile de materii prime rare, în timp ce industria reciclării furnizează astfel de materiale. Pe lângă impactul asupra sănătăţii şi al poluării, gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor electronice are ca rezultat o pierdere semnificativă de materii prime ca fier, argint, cupru, aluminiu, dar şi a celor rare şi valoroase, precum aur, platină, cobalt şi elemente de pământuri rare“, a explicat Costache.

Anul 2021 va fi unul provocator pentru reciclatori, deoarece se va aplica penalitatea de 4 lei/kg pentru neatingerea ţintei de colectare care creşte la 65% din media cantităţilor de produse electrice puse pe piaţă în ultimii trei ani.

„Sunt şanse minime ca România să realizeze acest procent, cu atât mai mult cu cât la nivel european doar două sau trei state au reuşit acest lucru şi vorbim totuşi de ţări cu o cultură a reciclării dezvoltată în zeci de ani şi cu infrastructură extinsă de colectare. Asociaţia Environ operează circa 3.700 de puncte de colectare la nivel naţional şi anul acesta ne-am propus creşterea reţelei cu încă 2.000 de puncte“, a afirmat Roxana Puia.

Asociaţia Environ a colectat în 2020 aproximativ 25.000 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, reprezentând 46,42% rata de colectare, peste obiectivul de 45%, care era anul trecut. „Anul acesta, ţinta este însă mult mai mare, circa 39.000 tone şi facem eforturi deosebite să reuşim să colectăm cu 56% mai mult decât anul trecut.“

Lista tipurilor de deşeuri ce trebuie reciclate corect e lungă şi cuprinde hârtie şi carton, plastic şi PET, metal şi aluminiu, electrice şi electronice, sticlă, materiale periculoase, construcţii, lemn şi automoto. Printre cele mai numeroase sunt cele din plastic şi PET, prezente în aproape toate ambalajele.

În ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje, nu mai este suficientă doar reciclarea lor, ci şi închiderea buclelor, astfel încât prin soluţiile de ambalare adoptate şi modelele de colectare şi reciclare să fie limitată extracţia resurselor naturale.Va urma o revoluţie a soluţiilor de ambalare?

„Din dorinţa de a găsi soluţii sustenabile în locul eliminării totale a ambalajelor, o serie de producători apelează la ambalajele biodegradabile şi compostabile. Fără doar şi poate acesta este doar începutul. În următorii ani vom asista la o adevărată revoluţie a soluţiilor de ambalare“, a spus Marius Brînzea, director strategie RecicladíOR.

Aceasta este o organizaţie specializată în implementarea obligaţiilor privind răspunderea extinsă a producătorilor (OIREP) şi preia responsabilitatea în vederea realizării obiectivelor şi obligaţiilor anuale de valorificare/reciclare a deşeurilor şi se asigură că întreg circuitul de reciclare este realizat în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

Executivul adăugă că digitalizarea ambalajelor şi a reciclării sau „internetul ambalajelor“, deşi se află la începuturile sale, acest trend se va manifesta în următorii ani şi va contribui la creşterea gradului de educare şi informare a consumatorului cu privire la produs şi la eficientizarea procesului de reciclare.

„Conştientizând faptul că era „business as usual“ se apropie de sfârşit, o serie de companii multinaţionale care activează pe piaţa naţională, au implementat deja strategii complexe privind asigurarea unei tranziţii de succes către economia circulară“, a menţionat Brînzea.

Acesta precizează că firmele care activează în FMCG au devenit din ce în ce mai conştiente de importanţa cheie a atributelor de mediu a ambalajelor în formularea unei propoziţii de valoare pentru bunurile ambalate pe care le comercializează. „Ambalajul a devenit parte integrantă în relaţia dintre brand şi consumator.“

În cazul plasticului, el crede că firmele vor decide între cele trei opţiuni strategice: mai puţin plastic, un plastic mai bun şi fără plastic.

Marius Costache, reprezentantul GreenWEEE menţionează că sticla face parte din categoria materialelor care pot fi reciclate 100% şi la infinit, fiecare tonă de sticlă reciclată economisind mai mult de o tonă de materii prime necesare pentru a crea o sticlă nouă.

„Cifrele arată că la nivel european producţia de stică a continuat să crească în ultimii ani,  ajungând la peste 21 milioane tone. Organizaţia Europeană a Producătorilor de Sticlă (FEVE) confirmă că sticla este mai mult ca niciodată principalul material de ambalare pentru băuturi, fiind al doilea material de ambalare de top din Europa în ceea ce priveşte volumul. Dovadă că 87% din europeni preferă sticla ca ambalaj, în locul altor tipuri de ambalaje“, a spus managerul.

Lucruri se întâmplă, dar loc de îmbunătăţire există şi mult.

Pariul, pe ambalajul de sticlă

► România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate state din Europa şi pe ultimele locuri în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.

► România a generat cele mai puţine deşeuri municipale din UE în 2019: 272 kg pe cap de locuitor, faţă de media europeană de 502 kg pe cap de locuitor.

► La nivel global, se înregistrează o creştere semnificativă în industria bioplasticelor. Ambalajul pe bază de celuloză se află în „pole position“ privind inovaţia pe bază de plante şi în anul 2019 a avut cea mai mare rată de utilizare, de aproape 53% din piaţa totală a bioplasticelor.

► România este pe un trend ascendent în ceea ce priveşte managementul deşeurilor electrice şi electronice, cantităţile colectate înregistrând o creştere semnificativă de la an la an, în 2020 ajungând la 92.000 de tone de deşeuri colectate.

► Infrastructura de colectare deşeuri electrice, becuri, neoane şi baterii este formată în acest moment din peste 8.600 de puncte de colectare la nivel naţional. Potrivit legii, ar trebui să existe un punct fix la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială. Acestora li se adaugă şi cele mobile.

► Ţinta de colectare a UE pentru 2021 este de 65% din media cantităţilor de produse electrice puse pe piaţă în ultimii trei ani.

► La nivel global, mai puţin de 20% din deşeurile electronice sunt reciclate în mod oficial, iar 80% ajung fie în depozitul de deşeuri, fie sunt reciclate în mod informal, cu efecte negative asupra mediului înconjurător.

► Sticla poate fi reciclată 100% şi la infinit, fiecare tonă de sticlă reciclată economisind mai mult de o tonă de materii prime necesare pentru a crea o sticlă nouă.

► La nivel european producţia de stică a continuat să crească în ultimii ani, ajungând la peste 21 milioane tone, fiind al doilea material de ambalare de top din Europa în ceea ce priveşte volumul, pentru că 87% din europeni preferă sticla ca ambalaj.