Supliment ZF Economia verde. Analiză. Fermele din România încep să valorifice gunoiul de grajd: cinci companii au depus proiecte pentru staţii de biogaz finanţate prin PNRR

Tot mai multe ferme din România pariază pe staţii de biogaz, după modelul celor din vest, astfel că patru din cele cinci proiecte depuse pentru fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) sunt făcute de antreprenori care activează în zootehnie şi în cultivarea cerealelor, arată datele din platforma publică a Ministerului Fondurilor şi Proiectelor Europene. În total, cele cinci proiecte au o valoare de peste 14 milioane de euro.

„În Germania, mai toate fermele de vaci au instalaţii de biogaz, iar unele ferme câştigă mai bine din vânzarea de energie decât câştigă din vânzarea de lapte“, spunea anterior Bogdan Pantazi, director general, Agrocomplex Lunca Paşcani, care a depus un proiect de aproape 3 milioa­ne de euro pentru o astfel de staţie.

Agrocomplex Lunca Paşcani este unul dintre cei mai mari şi importanţi fermieri din judeţul Iaşi, care lucrează 3.000 de hectare, are circa 1.200 de bovine lapte, 560 de taurine de carne şi 1.650 de ovine. Totodată, produce şi sfeclă de zahăr. 

Gunoiul de grajd şi alte deşeuri organice se pot transforma în biogaz care poate genera energie electrică şi termică. De exemplu, Agrocomplex Lunca Paşcani va construi o nouă capacitate de producere de energie electrică din biogaz, iar planul anterior al companiei era ca aceasta să aibă o capacitate de 600 de kilowaţi.

Pe de altă parte, Panifcom din Iaşi, cu activităţi în cultivarea cerealelor, zootehnie, dar şi producţia de pâine, are în plan construirea unei staţii de biogaz pentru producţia de energie electrică şi termică cu o putere instalată de 1.000 KW. Practic, dejecţiile din ferma de vaci, acolo unde va fi instalată staţia de biogaz, vor fi principalele materii ce vor fi utilizate în cadrul centralei.

„Ca materii prime se utilizează în special dejecţiile de la ferma de vaci existentă şi autorizată, în cantitate de maximum 20.000 tone/an şi alte materii organice de origine vegetală (de exem­plu siloz porumb), în cantitate de maxi­mum 4.000 tone/an (maximum 65 t/zi)”, se arată în proiectul Panifcom.

Singura companie care nu activează în zootehnie din lista de proiecte PNRR este Genesis Bio 4, deţinută de Genesis Biopartner, cu capital suedezo-român, care a investit 5 mil. euro în urmă peste zece ani într-o centrală de cogenerare care produce energie verde şi care este situată în Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, lângă fabrica de mezeluri Cris-Tim. Pe de altă parte, dincolo de PNRR, biogazul a devenit atractiv pentru multe companii din România. De exemplu, DN AGRAR Group, companie din agrobusi­ness şi cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa, împreună cu BSOG Energy, companie energetică axată pe dezvoltarea de unităţi de producţie de biometan în România, deţinută de Black Sea Oil & Gas, au semnat la jumătatea acestui an contractele pentru următoarele etape ale dezvoltării uneia dintre cele mai mari unităţi de producţie de biometan din România.

Capacitatea de producţie iniţială este estimată la până la 15 MW, cu po­si­bilitatea de a depăşi 20 MW în etapele ulterioare. DN AGRAR va furniza ma­teria primă pentru producţia de bio­metan printr-un contract pe termen lung, de 15 ani, pentru a asigura sus­tenabilitatea, cu venituri anuale esti­mate la aproximativ 3,5 milioane de euro.