Supliment ZF Economia verde. Exerciţiu de imaginaţie: România anului 2030. Ce proiecte şi iniţiative ar putea face România mai verde în următorii cinci ani: de la unităţi care transformă deşeurile în bani până la investiţii în regenerare urbană

♦ În contextul în care România vrea să-şi atingă neutralitatea climatică până în 2045, iar ţintele de colectare selectivă s-au mărit în ultimii ani la nivelul Uniunii Europene, este esenţial să urmărim câteva dintre proiectele care ar putea creşte gradul de colectare şi reciclare, dar şi iniţiative care să facă oraşele mai prietenoase şi mai puţin poluate.

Bucureştiul este mai puţin poluat pentru că bucureştenii folosesc mai mult biciclete datorită creşterii infrastructurii velo, România nu mai exportă sticlă colectată prin Sistemul de Garanţie-Returnare pentru că are capacităţi suficiente de reciclare, iar România atinge ţintele de reciclare stabilite la nivel european datorită creşterii punctelor de colectare a deşeurilor – arată un exerciţiu ZF care ia în calcul realizarea unei părţi importante din proiectele care se anunţă în următorii cinci-zece ani.

O parte dintre proiecte vizează creşterea capacităţii de co­lec­tare a deşeurilor, fie că vor­bim de insule digitalizate, fie de centre de aport voluntar, dar şi dezvoltarea infrastructurii de reciclare susţinută în special din Planul Naţional de Redresare şi Re­zi­lienţă al României (PNRR). Mai departe, mai multe oraşe din Româ­nia au fost se­lec­tate pentru a primi fi­nanţare care să le asi­gure tranziţia către neu­tralitate climatică, adică se fie mai puţin po­luate, să folo­seas­că mai mul­tă energie rege­ne­rabilă, să creas­­că suprafaţa spa­ţii­lor verzi şi să colecteze mai multe deşeuri.

 

Zece proiecte şi iniţiative care ar putea schimba faţa României în cinci ani:

► Cele 26 de fabrici noi de reciclare – plastic, sticlă, materiale de construcţii, deşeuri municipale, acumulatori, textile etc. Iniţial, fabricile au fost selectate pentru finanţare prin PNRR, însă cum România a pierdut bani importanţi pentru proiecte, acestea şi altele vor fi preluate spre finanţare de Administraţia Fondului pentru Mediu.

► Proiectul M100 prin care mai multe oraşe din România devin neutre climatic până în 2035 - Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Iaşi, Oradea, Reşiţa şi Timişoara au fost selectate în cadrul misiunii M100 pentru a primi finanţare pentru investiţii în transport electric, să reducă pe cât posibil poluarea, să mărească suprafaţa spaţiilor verzi dar şi să încerce să devină eficiente din punct de vedere energetic astfel încât să devină treptat neutre climatic. Acest proiect ar putea dispune de fonduri de 1 miliard de euro.

► Centura Verde Bucureşti-Ilfov - proiect strategic de regenerare urbană, menit să protejeze pădurile şi spaţiile naturale din jurul Capitalei, să reducă poluarea şi să atenueze efectele schimbărilor climatice şi ale insulei de căldură urbane, cât şi să ofere locuitorilor un spaţiu sigur, curat şi sănătos.

► Peste 500 de centre de aport voluntar – adică locuri unde românii ar putea duce deşeuri periculoase, ambalaje, mobilier, anvelope, textile etc. care ulterior vor fi preluate pentru valorificare. Aproape 300 de proiecte vor fi finanţate prin PNRR, iar restul din fonduri AFM. Primul astfel de centru a fost deschis recent în judeţul Timiş.

► MasterPlan Velo din Bucureşti - până în 2035, primăria municipiului Bucureşti are în plan să dezvolte o reţea de 150 de kilometri de piste pentru biciclete şi o reţea secundară de 415 kilometri. În prezent, Bucureştiul are o reţea de piste pentru biciclete de circa 56 de kilometri, de 10 ori mai puţIn decât Amsterdam.

► Programul Rabla – de acest program depinde ritmul de înnoire a parcului auto naţional. România are al treilea cel mai îmbătrânit parc auto din UE, cu o vârstă medie de 15,4 ani, faţă de 12,5 ani media europeană.

► Sistemul de Garanţie -Returnare – cel mai important proiect de economie circulară va ajunge în următorii ani la maturitate astfel încât am putea vedea atât o stabilizare a gradelor de returnare, cât şi o mai mare conştientizare a nevoii de colectare în rândul românilor.

► Aproape 100 de insule ecologice digitalizate finanţate prin PNRR – în total, au fost aprobate prin PNRR proiecte menite să aducă pe hartă peste 10.000 de astfel de insule, unele proiecte fiind finalizate. Majoritatea proiectelor au vizat insule supraterane, dar oraşe precum Galaţi, Focşani sau Târgu-Mureş au aplicat pentru a obţine fonduri şi pentru astfel de containere subterane.

► Programe de regenerare urbană: mai multe oraşe precum Zimnicea, Braşov, Timişoara, Caransebeş, Oradea sau Deva au accesat fonduri prin programele regionale 2021-2027, care vizează modernizarea sistemului de transport urban, cât şi lucrări de consolidare şi reabilitare a clădirilor, reamenajarea spaţiilor publice, extinderea spaţiilor verzi, amenajarea zonelor pietonale etc.

► Programul de împăduriri: Ministerul Mediului a alocat 325 de milioane de euro din PNRR pentru împădurirea a 27.000 de hectare.

Surse: Ministerul Mediului, platforma MIPE, date ZF, date publice, site-urile instituţiilor