Supliment ZF Economia verde. Interviu. SGR, la aproape doi ani de la start, un exemplu de colectare care funcţionează: în unele luni cantităţile colectate au ajuns şi la 94% din toate ambalajele care se pun pe piaţă

♦ Lansat la final de 2023, Sistemul Garanţie-Returnare a devenit rapid un model pentru sistemul de colectare din România în contextul în care ţara se chinuie să-şi atingă ţintele de valorificare a deşeurilor ♦ Deşi modelul nu a ajuns la un grad de colectare de 100%, nivelul actual arată că românii trebuie să fie constrânşi ca să colecteze selectiv.

Rata de colectare în primele zece luni ale acestui an a fost de aproximativ 84%, depăşind ţintele asumate de RetuRO pentru anul 2025, ceea ce confirmă maturizarea accelerată a Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), susţinută de implicarea ridicată a consumatorilor, spun reprezentanţii RetuRO, administratorul sistemului din România.

„În perioada ianuarie – octombrie 2025, apro­xi­mativ 4,5 miliarde de ambalaje SGR din cele apro­ximativ 5,3 miliarde puse pe piaţă au fost retur­nate, incluzând în jur de 2,4 miliarde de sticle PET, 1,2 miliarde de doze din metal şi peste 900 de mi­lioane de ambalaje din sticlă. RetuRO a predat că­tre reciclatori peste 320.000 de tone de PET, alumi­niu şi sticlă“, au menţionat aceştia. Mai mult, în august şi septembrie 2025, rata de colectare a fost de 94% din totalul ambalajelor SGR puse pe piaţă.

„Datele din luna octombrie confirmă consoli­darea procesului de colectare, în care numărul am­balajelor colectate poate depăşi numărul de am­ba­laje puse în piaţă într-o anumită lună, în condiţiile în care consumatorii returnează ambalaje ale pro­du­selor achiziţionate în luni anterioare. Astfel, peste 403 milioane de ambalaje au fost returnate, faţă de cele aproximativ 388 milioane puse pe piaţă, rata de returnare în luna octombrie fiind de aproximativ 104%“, au adăugat reprezentanţii RetuRo. După doi ani de la debutul operaţional al SGR, numărul ambalajelor returnate se apropie de 8 miliarde, iar la reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de materiale.

„Sistemul contribuie semnificativ la consoli­da­rea industriei de reciclare din România, prin asigu­ra­rea unor fluxuri constante şi predictibile de mate­riale de înaltă calitate, cu un nivel redus de conta­minare comparativ cu alte surse de colectare, conform evaluărilor operatorilor de reciclare. RetuRO prioritizează valorificarea materialelor co­lectate pe piaţa locală, sprijinind astfel dezvoltarea capacităţilor interne de reciclare“. Astfel, pentru plastic (PET), în jur de 94% din cantitatea trimisă către reciclatori în 2025 a fost valorificată pe piaţa locală, doar 6% fiind exportată în ţări cum ar fi Bulgaria, Croaţia sau Franţa.

„În cazul metalului, 89% din cantitatea procesată anul acesta a fost vândută pe piaţa locală, iar 11% din total a fost exportată (având drept destinaţie principală Germania). În ceea ce priveşte sticla, pe fondul unei capacităţi limitate de reciclare pe plan local, aproximativ jumătate din cantitate a fost vândută în România, iar restul a fost necesar să o exportăm (în ţări precum Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria sau Turcia)“, au explicat reprezentanţii RetuRO. Iar în ceea ce priveşte sticla, faptul că România reuşeşte să o colecteze separat este o premieră având în vedere că de-a lungul timpului producătorii de băuturi au sesizat lipsa.

Datele publice arată că în ţări unde acest sistem funcţionează au rate ridicate de coletare.

În 2023, şapte dintre ţările UE au îndeplinit deja obiectivul general de reciclare a deşeurilor de ambalaje pentru 2030: Belgia (79,7%), ţările de Jos (75,8%), Italia (75,6%), Cehia (74,8%), Slovenia (73,6%), Slovacia (71,9%) şi Spania (70,5%). Alte 13 ţări se apropiau de obiectivul de 70%, cu rate de reciclare peste 60%. în special, Cipru (date din 2022), Germania, Franţa, Estonia şi Suedia au raportat rate de reciclare între 68,5% şi 69,5%, conform Eurostat. Ţările de Jos, Slovenia, Slovacia, Germania, Estonia şi Suedia sunt ţări care au implementat acest sistem.

Datele de la UNESDA, organizaţie care reprezintă la nivel european producătorii de băuturi nonalcoolice, arată că Lituania, Germania şi Finlanda sunt campioane în ceea ce priveşte gradul de colectare prin acest sistem de garanţie-returnare. De altfel, Finlanda a implementat un astfel de sistem încă din 1996 pentru doze, însă ulterior a extins sistemul şi pentru plastic şi sticlă, iar gradul de colectare a plasticului a ajuns la 92%, conform UNESDA. în Germania, SGR a ajuns la 95% rată de colectare a PET-ului, în timp ce în Estonia este de 86%.

Deşi nu poate fi aplicat la scară largă, la mai multe tipuri de ambalaje, reuşita de până acum a sistemului arată că românii pot colecta selectiv doar constrânşi, în acest caz de o garanţie pe care o lasă atunci când cumpără un produs şi o primesc înapoi doar atunci când returnează ambalajele.

 

Cum putem îmbunătăţi colectarea în mediul rural?

Dacă în mediul urban, românii au la îndemână o multitudine de variante de a colecta ambalajele SGR, nu „acelaşi lucru se întâmplă în mediul rural unde nu există deocamdată o infrastructură dezvoltată şi colectarea se face manual.

În ceea ce priveşte creşterea implicării micilor comercianţi din mediul rural, RetuRO a dezvoltat şi testat soluţia de RVM mobil. Aceasta presupune utilizarea unor maşini de capacitate medie, echipate cu automate RVM, care preiau de la comercianţi ambalajele colectate manual de la clienţi“, spun reprezentanţii RetuRO.  Soluţia simplifică procesul logistic, prin faptul că asigură ridicarea şi numărarea eficientă a ambalajelor colectate de către comercianţi, oferind un grad ridicat de transparenţă cu privire la cantităţile de ambalaje predate către RetuRO, respectiv a sumelor pe care aceştia le vor încasa de la RetuRO pentru ambalajele predate, adaugă reprezentanţii RetuRO. Iar feedback-ul primit de la comercianţi a fost foarte bun, ceea ce a condus echipa la decizia de a continua acest demers şi de a integra soluţia în fluxurile operaţionale. „În prezent, soluţia de RVM mobil funcţionează în zece judeţe“. Mai mult, anul acesta RetuRO s-a concentrat pe creşterea implicării comercianţilor.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. (este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).