Supliment ZF Economia verde. Reciclarea textilelor, în corzi: avem fabrici de reciclare, dar trebuie să plusăm la colectare

♦ Ne bazăm însă pe Gen Z, care tinde să cumpere mai multe produse second-hand şi nu intră în hora fast fashion.

Textilele au intrat anul acesta în atenţia tuturor după ce România a făcut şi ea pasul în hora necesităţii colectării articolelor vechi, ca parte a unei directive europene.

Iar această lege, care impune tuturor statelor membre să colecteze selectiv în vederea reciclării sau reutilizării, a scos la iveală un adevăr crud: în România în cazul textilelor se înregistrează o rată de reutilizare şi reciclare de doar 6-8% şi un volum redus al colectării, cuprins între 0,5 şi 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual.

Deşi de la 1 ianuarie a început o în­treagă for­fo­tă pentru instalarea de containere în fiecare loca­li­tate sau pen­tru pregătirea campaniilor de co­lec­tare de la domiciliu, la fina­lul anului situaţia nu este cu mult mai roz. „Ro­mâ­nia transformă masiv texti­lele în de­şeuri me­najere. Este important să înţelegem că economia circulară în do­me­niul textil nu se va întâmpla de la sine. Trebuie proiectată, finanţată şi susţinută prin politici inteligente şi prin încredere publică. Avem nevoie cât mai rapid de un sistem clar de raportare şi monito­ri­zare a traseului textilelor: ce se colectează, ce se reutilizează, ce se reciclează, ce ajunge la incinerare sau în gropile de gunoi. Doar astfel putem mă­sura impactul real şi construi politici eficiente“, spune Zoltán Gündisch, preşedintele ARETEX - Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Tex­tile. El dă exemplul unui studiu publicat recent de Joint Research Centre (JRC), serviciul ştiinţific al Comisiei Europene, care arată faptul că Ro­mânia gestio­nează ineficient deşe­urile textile, iar majoritatea hainelor scoase din uz ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate.

În plus, un raport al ARETEX arată că în România se aruncă anual aproxi­ma­tiv 160.000 de tone de deşeuri texti­le. În ţa­ra noastră, arată JRC, doar 8-16% dintre textile sunt colectate separat, iar res­tul ajung ames­te­cate cu deşeurile menajere, se con­taminea­ză şi sunt imposibil de refolosit, fiind com­promisă astfel valoarea economică a bunurilor textile reutiliza­bile.

Raportul JRC subliniază importanţa sortării corecte şi procesării prealabile pentru reutilizare şi reciclare, cu accentul pus pe prioritizarea reutilizării, ca soluţie principală pentru tran­ziţie către o economie circulară.

„Lipsa acestor procese conduce la contaminarea şi scăderea valorii materialelor, mai ales atunci când textilele sunt colectate împreună cu deşeurile municipale mixte“.

„Până în urmă cu câţiva ani, nu existau decât câteva companii care reciclau deşeuri textile provenite de la fabricile de confecţii textile pe care le transformau în materie primă neţesută (nu mai este folosită la producerea hainelor). Situaţia s-a schimbat, astfel că există, în prezent, jucători care încearcă să acopere întregul lanţ, de la colectare la reutilizare şi reciclare, şi să valorifice cât mai mult din aceste resurse, reducând la minim ce ajunge la incinerare“, se arată pe Harta Reciclării, care a lansat o campanie numită „Muntele de Haine“. Pe platformă este dată ca exemplu compania Roseco din judeţul Cluj, care a inaugurat anul trecut prima fabrică de reciclare din România şi care foloseşte textile post-consum ca materie primă. Roseco face parte din grupul Mendola, care importă textile second hand din afara ţării, le sortează şi le revinde către magazinele second hand. Un important jucător pe piaţa de colectare este grupul bulgar Eurotex, care deţine TexCycle România, care are peste 200 de puncte de containere de colectare pe plan local.

Însă, România nu stă bine nici la capitolul reutilizare. Comparativ, Italia a raportat cea mai mare rată de reutilizare internă, de circa 25%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat cel mai scăzut procent (circa 2%), majoritatea textilelor colectate fiind exportate fie ca haine second-hand, fie pentru reciclare industrială. România se situează între cele două, cu indicatori care arată că achiziţiile de haine second-hand devin tot mai populare, însă infrastructura pentru colectarea şi reutilizarea internă rămâne foarte limitată. Potrivit estimărilor ARETEX, în România, rata combinată de reutilizare şi reciclare este de sub 10%.

Dacă la capitolul colectare, România face progrese, chiar dacă cu paşi mai mici, la capitolul reutilizare speranţa stă în generaţiile viitoare pentru care achiziţia de articole second-hand nu reprezintă un compromis.

„Modelul economiei circulare nu este viitorul - este prezentul. Acesta generează venituri reale, reduce risipa şi remodelează modul în care interacţionează brandurile şi consumatorii. Schimbarea are loc acum, iar cei care se adaptează devreme vor conduce următoarea generaţie de creştere durabilă, spune Alexandra Davidsson, responsabilă de iniţiativa Circular Monday, o mişcare globală care promovează consumul circular, fondată în Suedia ca o alternativă pozitivă la Black Friday, în 2017. Iar cumpărătorii de astăzi, în special Generaţia Z şi Millennials, resping ideea că proprietatea defineşte identitatea, adaugă reprezentanţii Circular Monday.

„Creşterea platformelor digitale de revânzare, cum ar fi Vinted, Depop şi The RealReal, arată cum cumpărarea de articole second-hand a devenit o expresie modernă a gustului şi a conştientizării. Achiziţionarea unei jachete la mâna a doua sau a unui telefon recondiţionat nu este un compromis. Este o declaraţie de independenţă faţă de cultura excesului“. Conform previziunilor industriei, valoarea economiei second-hand va atinge niveluri record până în 2025, crescând de până la trei ori mai rapid decât segmentul fast fashion, conform datelor Circular Monday.