Supliment ZF Economia verde. Tabloul colectării electronicelor şi electrocasnicelor vechi sau cum se pierd resurse valoroase. Reuşim să colectăm televizoare vechi şi telefoane de trei ori mai puţin decât un norvegian. Restul le ducem la fier vechi sau le aruncăm la gunoi. Ce e de făcut ca să creştem colectarea?

România se află în partea de jos a clasamentului Uniunii Europene în ceea ce priveşte colectarea electrocasnicelor şi electronicelor vechi (DEEE), cu mai puţin de 9 kg de deşeuri per capita, faţă de 25 kg cât reuşeşte să colecteze un norvegian, arată datele WEEE Forum - Asociaţia Internaţională a Organizaţiilor de Responsabilitate a Producătorilor de Deşeuri Electronice.

„În România, provocarea rămâne în con­tinuare nivelul scăzut de colec­ta­re a de­şeu­rilor electrice, de exemplu, deşi capaci­ta­tea de reciclare există şi este chiar superi­oa­ră nivelului actual de colectare. Pentru a creş­te această rată, este nevoie de o infra­struc­tură de co­lec­tare mai accesibilă pentru consuma­tori corelată cu programe de infor­mare care să explice clar beneficiile şi im­pac­­tul reciclării”, a declarat Mihaela Sofronea, director de comunicare în cadrul GreenGroup, unul dintre cele mai im­por­tante grupuri din domeniul reciclă­rii. Ea adaugă că, la fel cum RetuRO a adus mai multă ordine şi claritate în colectarea unor ambalaje, şi în zona DEEE un mecanism modern, bine coordonat şi uşor de folosit ar putea face o diferenţă semnificativă.

„Capacităţile industriale sunt pregătite să proceseze volume mai mari, rămâne doar să conectăm eficient colecta­rea cu reciclarea”, a punc­tat ea. De altfel, GreenGroup a implementat la fa­brica de reciclare a deşeurilor electronice GreenWeee din Buzău, una dintre unităţile locale ale grupului, proiectul Grinner, o tehnologie instalată la nivel industrial, ce inte­grează inteligenţa artificială, analiza cu raze X şi robotică pentru a identifica bateriile din echipa­men­tele electrice mici. Este o etapă esenţială în proces, deoarece aceste baterii reprezintă unul dintre principalele riscuri de incendiu în reciclarea DEEE şi, totodată, una dintre cele mai complexe operaţiuni de realizat în siguranţă şi la scară mare.

Ideea nevoii unei infrastructuri de colec­tare mai bune este subliniată şi de Roxana Puia, director de comunicare în cadrul asociaţiei ENVIRON. „Nu există cen­tre mari în fiecare oraş, în fiecare loca­litate, în care să poţi preda aceste tipuri de deşeuri. Există doar puncte de colectare pentru deşeurile de mici di­mensiuni în centrele comer­ciale, la supermarketuri, în magazinele retaile­rilor”, afirma ea. În plus, Roxana Puia

a­dău­ga că există o problemă de educaţie şi de infor­mare, dar şi legată de ataşamentul de obiecte şi de fap­tul că de multe ori românii vor ceva în schimbul acestor dispozitive.

 Asociaţia ENVIRON, care preia responsabilitatea legală a peste 1.500 de companii pentru colectarea şi reciclarea deşeurilor electrice şi gestionează o reţea na­ţională cu aproape 5.000 de puncte de colectare, desfă­şoară mai multe campanii de colectare o dată pe an.

Datele de la Ministerul Mediului arată că în 2024, în România s-au colectat peste 202 milioane kg de deşeuri electronice, adică 7,7 kg/per locuitor, mult mai puţin decât arată datele WEEE Forum. Iar dacă ţina de colectare a UE este de 65%, rata naţională în România este de 45,4%. Mai bine de 250.000 de tone de echipamente electrice sunt puse pe piaţă. Anul acesta, în primele şase luni s-au colectat 116,6 milioane de kg de deşeuri DEEE.

„În fiecare telefon, laptop sau cablu vechi se află metale critice pentru baterii, energie verde şi tehnologie. Când nu le reciclăm, pierdem resurse esenţiale şi creştem dependenţa de importuri”, punctează reprezentanţii Ministerului Mediului, care citează date ale organizaţiei Ecotic. La nivel global, problema se accelerează: deşeurile electronice cresc de 5 ori mai repede decât rata de reciclare, iar până în 2030, volumul global poate ajunge la 82 milioane tone/an. Europa are cea mai mare generare per capita: 17–18 kg/an/persoană, conform aceleiaşI surse.

„Metalele rezultate din DEEE sunt reintroduse în circuitele metalurgice europene, iar sticla reciclată se întoarce la producători de ambalaje. Practic, ceea ce intră în fabricile noastre ca deşeu iese ca resursă pentru industriile europene, reducând nevoia de materii prime virgine şi contribuind la un model economic circular real”, a spus Mihaela Sofronea. GreenGroup operează 9 fabrici în România, Lituania şi Slovacia şi are peste 2.500 de angajaţi. În 2024, cifra de afaceri consolidată a Grupului a ajuns la aproximativ 180 de milioane de euro. Grupul operează pe toate fluxurile majore, de la reciclarea plasticelor, PET-ului şi a sticlei, la procesarea deşeurilor electrice şi electronice şi până la gestionarea integrată a deşeurilor industriale.

Recent, GreenWEEE a investit 75 mil. lei în a treia fabrica de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în judeţul Buzău.