Supliment ZF Green Economy

Viitorul este electric: Reţeaua de staţii electrice a crescut cu 75% în mai puţin de un an, iar producătorii auto aşteaptă ca 15% din vânzări să fie „la priză“

16 apr 2021 Autor: Roxana Petrescu

Ajutoare pentru montarea de staţii electrice, un sistem de taxare mai prietenos pentru companiile care trec la parcuri auto electrice sau parcare gratuită sunt doar câteva dintre măsurile care ar putea fi implementate pentru dezvoltarea sectorului de maşini electrice pe plan local ♦ Potrivit calculelor ZF, în România funcţionează acum o reţea de circa 1.000 de staţii electrice, iar numărul de înmatriculări de maşini „verzi“ se dublează de la an la an ♦ Fără o susţinere pe termen lung însă, domeniul riscă să rămână tot de nişă, în ciuda entuziasmului din acest moment.

„Gradul de adopţie ac­tu­al în România e foar­te mic: 0,07 ma­şini electrice/1.000 lo­cui­tori, care ne po­zi­ţionează pe ultimul loc din cele 22 de ţări analizate, la polul opus aflându-se Norvegia - cu 12,58, Suedia - cu 5,48, dar şi Ungaria, care are de cinci ori mai mult decât noi, respectiv 0,36“, spune Claudiu Suma, CEO al LEKTRI.co, business care pro­pu­ne soluţii de încărcare a maşi­nilor electrice atât pentru parcurile auto ale com­paniilor, cât şi la nivel rezidenţial.

Potrivit lui Suma, motivele pen­tru care România este la coada încă unui clasament european sunt mul­tiple, dar nu imposibil de depăşit. „În primul rând, vorbim des­pre numărul limitat de maşini elec­trice alocate pieţei româneşti de pro­ducători şi numărul limitat al eco­tichetelor RablaPlus. În al doi­lea rând, putem observa lipsa unui regim mai prietenos de taxare şi sub­venţionare. Dintre cele opt ti­puri de credite fiscale sau sub­ven­ţii dis­ponibile în Europa, doar două sunt prezente în ţara noastră: eco­ti­che­tul - foarte ge­ne­ros, de altfel, dar limitat ca nu­măr, pre­cum şi im­po­zitul zero pe mijloc de tran­sport. Lipsesc însă sub­ven­ţiile pentru in­sta­larea unei staţii de în­căr­care aca­să sau la locul de mun­că, taxa de în­ma­triculare zero, pre­cum şi scutirea de TVA şi a taxării auto­vehiculelor elec­trice ale com­paniilor“, explică Suma.

CEO-ul LEKTRI.co mai pre­cizează că parcarea gratuită, con­cept deja aplicat în Bucureşti şi Timişoara, ajută la dezvoltarea acestui sector.

„Aş mai adăuga şi ne­cesitatea unei legi pentru plă­cuţe verzi de în­ma­triculare pentru vehicule elec­tri­ce, care să permită o dis­cri­mi­nare pozitivă în teren (ca de exem­plu taxare redusă pentru viniete şi parcare, limite de viteză mai mari). În absenţa unor măsuri hotărâte de regle­mentare şi stimu­lare cât mai completă, există riscul să devenim groapa de gunoi a au­to­vehiculelor Diesel ale Europei. Se ştie că bunul cel mai de preţ este aerul curat, poluarea atmosferică re­ducând drastic speranţa de via­ţă“, mai spune şeful LEKTRI.co.

Infrastructura de încărcare este şi ea o vulnerabilitate, chiar şi în con­textul unei creşteri expo­nen­ţiale a numărului de puncte de încăr­care.

„Dacă ne uităm la trendul din ul­ti­mele opt luni (iulie 2020 - fe­bru­a­rie 2021), sesizăm o creştere de 75% în ceea ce priveşte nu­mă­rul de încărcătoare dispo­ni­bile în re­­gim public. Totodată, dacă în 2019 nu­mă­rul de maşini elec­trice a cu­­nos­cut o creştere de aproximativ 150% faţă de 2018, în anul pan­de­mic 2020, cu toate restricţiile cau­za­­te de pan­demie, acesta a cres­cut cu circa 80%“. Astfel, anul trecut s-au în­ma­triculat 3.134 de maşini elec­­trice, faţă de 1.747 de unităţi în 2019.

Pornind de la informaţiile pu­bli­ce şi datele anunţate de in­ves­ti­tori, numărul de staţii electrice din România se apropie de 1.000 , circa 250 fiind staţii de încărcare rapidă, po­trivit estimărilor ZF.

„Trebuie să înţelegem foarte bine ce înseamnă reţeaua de încăr­care, unde şi cum trebuie să se dez­volte. În acest moment, reţeaua pu­blică este perfect dezvoltată pentru a susţine actualul nivel de dez­vol­tare al pieţei“, spune Alexandru Şeremet, corporate commu­nication manager BMW Group România.

Potrivit acestuia, România deja are staţii de încărcare rapide în toate marile oraşe şi de-a lungul tuturor traseelor importante.

„Încărcarea automobilelor electrice însă se face cu precădere de acasă sau de la birou. Trebuie să urmărim dezvoltarea acestei infrastructuri care nu trebuie să fie de putere mare, dar trebuie să devină ubicuă. În acelaşi timp staţiile publice de încărcare trebuie să ofere soluţii de încărcare «ultra high power», adică de peste 150 kW, pentru a răspunde dezvoltării automobilelor“, mai spune reprezentantul BMW Group România.

Potrivit datelor constructorului auto german, în 2020, maşinile electrificate (electrice şi plug-in hybrid) au reprezentat 8,2% din totalul înmatriculărilor BMW în România.

„În acest an vom lansa în total trei modele electrice. BMW iX3 a debutat deja martie. BMW iX şi BMW i4 vor fi lansate la final de an. Avem o gamă matură de modele plug-in hybrid. În acest context aşteptăm să ajungem cu modelele electrificate la 15% din totalul vânzărilor.“

Pentru a atinge această cifră însă sunt elemente externe care trebuie să funcţioneze bine - evoluţia pandemiei şi impactul acesteia asupra funcţionării producţiei şi pieţei, dar şi programul Rabla Plus“, mai spune Şeremet.

Dar dincolo de Rabla Plus, cel mai important factor care a permis dezvoltarea segmentului electric în România, piaţa nu poate merge mai departe fără o planificare pornind de la cel mai înalt nivel.

„Programul Rabla Plus a fost vital pentru lansarea pieţei, este eficient şi este cel care a făcut diferenţa. Pe termen mediu însă, nu ne dorim o piaţă captivă unui program de susţinere guvernamental care trebuie confirmat an de an. O piaţă matură, dezvoltată sănătos, trebuie construită independent de acest program. De aceea trebuie pregătite soluţii pentru limitarea treptată a programului, fără să creeze şocuri masive în piaţă. Avem exemple internaţionale unde oprirea bruscă a programului a generat prăbuşirea pieţei de automobile electrice. O planificare pe termen mediu în acest sens este esenţială“, subliniază reprezentantul BMW Group România.

Statisticile LEKTRI.co, de exem­plu, arată prezenţa a 879 de lo­curi de încărcare cu 1.528 de în­căr­cătoare, cele mai multe, 1.280, fiind Type 2, adică cele mai uti­lizate acasă, în garaj sau în parking-ul de la locul de muncă. Renovatio, Enel X, E.ON, MOL şi Engie sunt doar câţiva dintre marii jucători care au planuri consistente de creştere în acest domeniu.

 

Cine sunt cei mai mari proprietari de staţii electrice

► Renovatio, grupul din spatele brandului e-charge, a terminat anul 2020 cu 269 de staţii electrice.

► Enel X are 120 de puncte de încărcare, potrivit celor mai recente informaţii.

► Engie a anunţat că anul trecut a montat 120 de staţii electrice pentru diferiţi clienţi.

► E.ON are 100 de staţii prin E.ON Drive şi 19 unităţi prin proiectul NEXT-E, derulat în comun cu MOL.

► MOL România are 22 de staţii prin brandul Plugee, alte 21 de unităţi fiind incluse în proiecte NEXT-E.

► Rompetrol are, potrivit informaţiilor disponibile, 14 staţii electrice în benzinăriile clasice.

► EV-Mag, o firmă locală, are o reţea formată din 55 de puncte de alimentare, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

► EV-Connect deţine 65 de staţii instalate, acesta fiind un alt proiect local.

► Polyfazer, un alt business local, are 27 de puncte de alimentare electrice.