Supliment ZF IMM 2021

Cât de uşor au acces brandurile mici şi la început de drum în retailul mare şi care este impactul prezenţei lor pe rafturile supermarketurilor şi ale hipermarketurilor

31 mai 2021 Autor: Cristina Roşca

Pentru o marcă tânără, prezenţa în comerţul mare înseamnă pe de o parte posibilitatea de a-şi creşte notorietatea, iar pe de alta  că poate ajunge cu ajutorul unei distribuţii naţionale la consumatori din diferite colţuri de ţară. În ultimii ani au apărut în piaţă şi concepte noi de băcănii sau retail independent care caută să listeze în special branduri româneşti sau mărci aflate la început de drum.

Un lanţ de hipermarketuri, de super­marketuri sau de magazine de tip discount are la raft câteva mii sau chiar peste 10.000 de sku-uri (tipuri de produse) diferite. E vorba atât de branduri internaţionale gigantice, cât şi de mărci româneşti cu tradiţie ori mai noi. În acest context, cât de uşor au acces brandurile mici şi la început de drum în retailul mare?

„Avem la raft şi branduri mici, unele cu acoperire regională, pentru că asta e capacitatea lor de producţie. O marcă - fie că e mare, fie că e mică - trebuie să ne caute şi să ne convingă să o listăm. Trebuie să îşi pledeze cauza“, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs la Kaufland România, un lanţ de hipermarketuri cu peste 140 de unităţi.

Tot sortimentul Kaufland - şi cel permanent şi cel temporar, şi articolele alimentare şi non-alimentare - însumează 16.000 de sku-uri diferite. Pentru acest an sunt în plan alte 500-1.000 de articole noi ce ar urma să se listeze în magazine.

Brandul de sucuri naturale JuiceIt a fost prezent în comerţul mare în 2015-2016, spune Roxana Pănţuroiu, cea care alături de Ana Radu a lansat businessul acum şapte ani. Fiind vorba de sucuri fără diferite adaosuri, ele au un termen de valabilitate scurt, de doar trei zile. Acesta a fost motivul pentru care antre-prenoarele au renunţat la colaborare.

„A fost un efort mare să ne listăm, dar a trebuit să renunţăm. Fiind vorba de produse cu un termen de valabilitate atât de scurt, trebuia să susţinem pierderile dacă sucul nu se vindea. Astfel, din retailul mare ne-am dus în HoReCa, unde am găsit un public educat, care făcea diferenţa. În ultimul an le-am scos şi de acolo pentru că pandemia a făcut ca în cafenele să se comande la geam, unde nu era vizibilă vitrina unde era poziţionat sucul nostru“, spune antreprenoarea.

Acum, produsele JuiceIt sunt disponibile doar pe comandă. Roxana Pănţuroiu adaugă că ter­menul scurt de valabilitate face dificilă cola­bo­rarea cu orice retailer mare. De aceea, pro­du­sele care se găsesc acum la rafturile super­mar­keturilor, chiar şi la categoria de sucuri naturale, au termen de valabilitate de la 30 de zile în sus.

E vorba de produse HPP (High Pressure Processing). Aceasta o formă rece de pasteurizare, care ajută la menţinerea sucurilor proaspete pentru mai mult timp, ceea ce înseamnă că acestea pot dura până la 60 de zile.

„Pentru un brand mic, retailul mare ajută, în primul rând la notorietate. Plus că prezenţa la raft asigură acces la produsele tale unui public mai larg“, explică ea. De altfel, prezenţa în comerţul mare încă îşi arată avantajele chiar şi după aceşti ani, fiind clienţi care acolo au descoperit brandul JuiceIt.

E crucial să fii în retailul mare“, spune şi Ana Voicu, fondatoarea brandului de scutece din bambus Zuluff.  

Produsele creionate de ea sunt prezente în magazinele Bebe Tei şi în reţeaua de drogerii dm drogerie markt.

„Abia după ce eşti în Bebe Tei începi să exişti în categoria noastră. Eu am încercat şi am mers către toţi jucătorii mari din retail să văd cine e interesat. Cei de la dm drogerie markt au vrut să colaborăm şi am lansat brandul în reţeaua lor în 2019. A fost de mare ajutor.“

Astfel, Zuluff a devenit dintr-un business local, unul cu distribuţie naţională, fapt ce a ajutat mult la dezvoltarea brandului. De aceea, Ana Voicu spune că încearcă în continuare şi cu alte reţele, deşi de la unele a primit deja refuzuri, iar de la altele nu are răspunsuri. „E greu, dar nu mă las.“

Care este motivul pentru care e atât de dificilă listarea? Antreprenoarea explică faptul că e vorba de produse mari, voluminoase, iar pentru listare e nevoie de măcar trei mărimi de scutece.

„Un pachet are circa 30 de centimetri, iar pentru trei mărimi ai nevoie de 90 de centimetri de spaţiu la raft. Poate fi mult pentru anumite magazine, în special cele mici, de proximitate sau supermarketuri.“

Nu în ultimul rând, contează şi cât de mare e businessul pentru că urmează să se bată la raft cu mărci cu renume, care au volume foarte mari de vânzări. Ana Voicu spune că, spre exemplu, la Mega Image în ofertă un produs de tipul celui pe care îl oferă Zuluff este încadrat în categoria bio şi e listat în special în magazinele mari, de tip concept store.

În piaţa locală de comerţ, în ultimii ani au apărut şi concepte noi de băcănii sau retail independent care caută să listeze în special branduri româneşti sau mărci aflate la început de drum.

„Suntem un concept nou pe piaţa românească de retail, e vorba de un concept care îşi propune să aducă branduri independente la un loc şi să schimbe experienţa clienţilor la cumpărături“, spune Ana Tanasă, cea care alături de Radu Stanciu a lansat Ototo. Este vorba de un magazin care şi-a deschis porţile în Bucureşti la final de februarie, pentru acei cumpărători care vor branduri independente, cafea de specialitate şi vibe de vacanţă. Ototo găzduieşte peste 2.000 de sku-uri (articole) de la aproximativ 250 branduri.

„Partenerii noştri au avut curajul să intre pe o piaţă concurenţială, saturată de branduri pe care toată lumea le cunoaşte, şi să facă lucruri noi. Ne-am gândit să luăm toate aceste branduri „ fie româneşti, fie internaţionale „ şi să le ducem într-un concept unde să fie luate în considerare şi plasate unde merită şi nu pierdute într-un spaţiu unde domină mărcile cu care ne-am obişnuit. Acolo e greu să iasă în evidenţă“, conchide ea.