Supliment ZF IMM 2021

Radiografia IMM-urilor din România: câte au apărut şi câte au dispărut în anul pandemiei

31 mai 2021 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Numărul de companii nou-create (înmatriculările profesioniştilor, cum apar ele la Registrul Comerţului), un indicator care arată pofta de business din economie, a scăzut cu 18,09% anul trecut faţă de 2019, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), interpretate şi centralizate de REGnet.ro, o platformă care se ocupă de înfiinţarea companiilor. S-au înfiinţat în total 109.939 de companii în 2020, faţă de 134.220 cu un an în urmă. Se vede aşadar că pandemia şi-a spus deja cuvântul. Ce urmează pentru IMM-uri?

Cele mai afectate judeţe au fost Dâmboviţa (unde scăderea a ajuns la 33,63), Argeş (minus 33,47%) şi Caraş-Severin (minus 32,86%). Creşteri în ceea ce priveşte înmatriculările de companii s-au înregistrat în Ilfov (plus 5,78%) şi Bucureşti (plus 0,20%).

În trei ani anteriori - 2017, 2018 şi 2019 - companiile nou-înfiinţate atinseseră record după record, cu o medie anuală situată între 134.000 şi 136.000 de entităţi. Criza din 2008 a fost urmată de o scădere a apetitului pentru business cu 20% în 2009, însă în tot acest interval de după criză pragul de 100.000 de firme nou-create fusese depăşit în fiecare an.

Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 nu doar în ceea ce priveşte deschiderile de companii, ci şi din punctul de vedere al radierilor, al dizolvărilor şi al suspendărilor.

Deşi, luate individual, companiile din universul microîntreprinderilor par să fie firave, ponderea lor în economie nu este neglijabilă. Datele statistice arată că 43 de miliarde de euro a fost cifra de afaceri totală a microîn­tre­prinderilor din România în 2019, cel mai recent an pentru care au fost publicate bilanţurile financiare, adică 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România. Profitul lor ajunsese la 9 miliarde de euro, iar locurile de muncă pe care le-au creat depăşea 884.000. Tot în 2019, numărul total al microîntreprinderilor era de peste 670.000, adică 92% din totalul com­paniilor din România. Aşadar, mici, dar mulţi.

Primul impact puternic în efervescenţa IMM-urilor s-a văzut anul trecut în luna aprilie, imediat după debutul pandemiei în România, când, de la o medie de 12.000-14.000 de firme noi lunar, s-a ajuns la doar 2.500 de companii nou-create. Datele privind dinamica înma­tricu­lărilor de companii sunt printre instrumentele care pot măsura cel mai rapid impactul pandemiei de COVID-19 asupra mediului de business.

Anul 2021 a început sub auspicii mai optimiste, astfel că în perioada ianuarie-martie a acestui an înma­triculările profesioniştilor, dar şi suspendările şi radierile au crescut faţă de aceeaşi perioadă din 2020 cu 52,05%, respectiv 9,23% şi 16,52%. Cea mai mare creştere din primul trimestru din 2021, de peste 52% faţă aceeaşi pe­rioadă din 2020, a fost în rândul în­ma­tri­cu­lărilor de profesionişti, conform datelor oficiale. În primul trimestru din 2021, au fost în­matriculate 41.251 de entităţi noi, faţă de 27.129 anul trecut.

Datele de la finalul anului 2020 arătau că aproape 61% dintre companiile private mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea pe parcursul anului trecut, conform lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020“, lansată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Pandemia nu a trecut aşadar fără să lase urme.

România are în jur de 500.000 de IMM-uri, adică aproximativ 99% din totalul firmelor din economie, potrivit celor mai recente analize ale Comisiei Europene. Da­tele iau în calcul firmele din sectoare nonfinan­ciare, respectiv indus­trie, comerţ, con­struc­ţii sau servicii. La acel moment, media UE era de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Loc de creştere mai există, dar acum pandemia a venit să-şi spună cuvântul.