Europa este în plin declin demografic. Pe de o parte, ponderea europenilor în populaţia lumii scade. Pe de alta, în fiecare an începând cu 2012 în statele membre ale Uniunii Europene mai mulţi oameni mor decât se nasc. Efectele bombei demografice pot fi devastatoare. Competitivitatea economică şi geopolitică se reduce, scade forţa de muncă, iar bugetele naţionale sunt sufocate de cheltuielile specifice bătrâneţii. Occidentul este conştient de decenii de această problemă, căreia nici măcar Finlanda, ţara cu cele mai generoase politici pro-familie din UE, nu i-a găsit rezolvare. Problema era cunoscută şi în Est, însă fostele state comuniste s-au lovit brusc şi violent de ea după aderarea la Uniune, în 2004 în cazul Poloniei şi în 2007 pentru România.
Mirajul Occidentului, şansa de a căuta oportunităţi mai bune, nevoia de schimbare, soarta sau doar curiozitatea au atras şi au îmboldit români, polonezi, unguri, cehi şi bulgari deopotrivă să plece în statele vest-europene pentru a trăi, munci sau studia acolo. Rezultatul constă, spre exemplu în regiuni din Bulgaria, în depopulări comparabile doar cu cele produse de război în Siria. Unele guverne est-europene s-au simţit obligate să reacţioneze. Dacă se vrea să se iasă din capcana venitului de mijloc, economia trebuie să evolueze, să treacă de modelele bazate pe forţă de muncă ieftină şi investiţii străine subvenţionate de stat la următorul nivel, unde economia produce bunuri, servicii şi tehnologie cu valoare adăugată mare. Este nevoie de forţă de muncă instruită, educată şi specializată. Or, tocmai aceşti oameni au plecat şi încă mai pleacă, întemeindu-şi familii în ţări străine. Dar dacă le-ar fi mai uşor să-şi crească copiii acasă, ar mai pleca?
În 2016, Polonia a lansat un program special dedicat încurajării natalităţii şi formării familiei, iar pe măsura acumulării de experienţă şi de rezultate, programul a evoluat. Este vorba de politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. Aceeaşi sumă o primesc şi tutorii copiilor, dar şi familiile cu venituri mai mici de 800 de zloţi pe lună care au un singur copil. Suma creşte la 1.200 de zloţi dacă copilul are dizabilităţi.
Dincolo de retorică şi ideologie, politicile pro-familie şi pro-natalitate nu pot funcţiona dacă nu au o componentă economică puternică. Datele guvernului polonez arată că peste 2,6 milioane de familii cu aproape patru milioane de copii beneficiază de programul „500plus“. Populaţia Europei de Est nu numai că îmbătrâneşte cel mai rapid, dar suferă şi un ritm mai alert de scădere decât cele din alte părţi ale continentului, arată datele Eurostat.
Până în 2050, România, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi ţările baltice vor înregistra o creştere a vârstei populaţiilor lor cu cel puţin opt ani, relevă estimările biroului de statistică al Comisiei Europene. Bulgaria ar putea înceta să mai existe ca naţiune. Pandemia a acutizat anumite tendinţe. În Ungaria, populaţia a suferit anul trecut cel mai puternic declin din mai mult de un secol, ţara est-europeană înregistrând atunci cea mai ridicată rată de mortalitate din lume. Cum pandemia continuă, locul i-ar putea fi luat rapid de altă ţară est-europeană. În Ungaria, scăderea populaţiei a fost cea mai puternică din 1918. În Polonia, datele de la începutul pandemiei arată inversarea fluxului migraţionist Est-Vest.
Dar la fel a fost şi cazul Bulgariei, însă acolo mulţi dintre noii întorşi acasă n-au zăbovit mult. Dar la Varşovia guvernul a lansat strategii după strategii în încercarea de a-şi încuraja cetăţenii să aibă cât mai mulţi copii. În Polonia, alocaţii pentru copil primeşte orice familie, indiferent dacă partenerii sunt căsătoriţi sau nu sau dacă este vorba de familie cu un singur părinte. Copiii primesc alocaţia, echivalentă cu jumătate din salariul minim pe economie, pînă la vîrsta de 18 ani. Programul „500plus” este similar cu un venit de bază universal şi reprezintă o îndepărtare de atitudinea paternală a guvernelor anterioare, care considerau că familiile sărace „sunt incapabile să-şi administreze banii”, explică Tomasz Inglot, profesor de ştiinţe politice la Universitatea de stat din Minnesota şi specialist în programe sociale din Europa de est, într-un comentariu pentru The Atlantic.
Pe lângă „500plus”, guvernul polonez a pus în aplicare şi programul „300plus” prin care oferă bani pentru şcolarizarea copiilor şi un altul, „MamaPlus”, prin care statul garantează mamelor cu patru sau mai mulţi copii o pensie minimă la bătrâneţe, face mai uşor pentru mamele de şcolari să-şi ia concediu şi dă femeilor însărcinate acces gratuit la medicamente. În vară, guvernul polonez a anunţat o nouă strategie demografică, un program menit să protejeze noii părinţi la locul de muncă, dar şi să le asigure locuinţe, servicii de îngrijire a copiilor şi stimulente financiare.
Polonia are una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din UE. Agenţia de statistică estimează că populaţia să va micşora sub 34 de milioane de persoane, de la aproape 38 de milioane în prezent, până în 2050. Diverse politici „pro-familie” de până acum nu au reuşit să crească numărul de naşteri, după cum recunoştea chiar guvernul anul trecut. Speranţa este însă ca lucrurile să se schimbe cu ultimul program „Strategia demografică 2040”. Familia este un microcosmos, o mică societate. Modul în care sunt crescuţi copiii într-o familie afectează viitorul societăţii”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki.
Cele trei obiective centrale ale noii strategii vizează „întărirea familiei”, „înlăturarea barierelor pentru părinţii care vor să aibă copii” şi simplificarea politicilor la nivel central şi local. ţintele specifice ale programului includ garanţii de muncă flexibilă pentru gravide şi părinţi cu copii de până la patru ani. Urmează să fie asigurat şi un program redus, fiind interzis angajatorilor să facă discriminare împotriva părinţilor. Mamele care se întorc din concediu de maternitate vor fi de asemenea protejate prin faptul că nu vor putea fi disponibilizate timp de 12 luni. Şi nici taţii nu vor putea fi disponibilizaţi până la prima aniversare a copilului şi nici în timpul perioadei de sarcină dacă părinţii sunt căsătoriţi. O propunere este acordatea unei sume de 12.000 de zloţi (2.640 euro) părinţilor pentru cel de-al doilea şi următorii copii cu vârste cuprinse între 12 şi 36 de luni. Nimeni nu poate fi sigur de rezultatele unor astfel de politici. Occidentul mai bogat îmbătrâneşte, cu tot fluxul proaspăt de est-europeni. Însă, dacă sunt bine aplicate, astfel de politici pot măcar întârzia explozia bombei demografice. Pot aduce timpul pe care mulţi nu-l mai au.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE