Maciej Lang, ambasadorul Poloniei la Bucureşti: Sloganul cooperării V4 în timpul preşedinţiei noastre va fi „Înapoi pe drumul cel bun“ - («Back on track»).
Turcia, Kazahstan, Turkmenistan, Kîrgîzstan, Afganistan. Domnul Maciej Lang, proaspătul ambasador al Republicii Polone în România, are o îndelungată experienţă diplomatică în una dintre cele mai diverse, complicate şi conflictuale regiuni ale planetei, Asia Centrală. Poate de aceea în interviul acordat Ziarului Financiar domnia sa subliniază importanţa cooperării regionale în Europa Centrală şi de Est.
Polonia, cea mai mare economie a regiunii şi în prezent deţinătoarea preşedenţiei Grupului de la Visegrad, are mai multe iniţiative în acest sens, una fiind Iniţiativa Celor Trei Mări. În proiectele acesteia se observă o implicare tot mai mare a SUA, după cum spune domnul Maciej Lang, America fiind de altfel un partener strategic al Varşoviei nu doar în politica externă, ci şi în proiecte importante pentru viitorul economiei, cum ar fi reducerea dependenţei energetice de Rusia şi dezvoltarea unei industrii nucleare. O altă iniţiativă poloneză este Parteneriatul Estic, prin care Uniunea Europeană a încercat să se apropie de unele dintre fostele republici sovietice, printre care Ucraina şi Republica Moldova. Parteneriatul s-a lovit de rezistenţa Rusiei. Astfel, Polonia are pe scena internaţională aliaţi mari şi oponenţi de temut. Pe scena economică, Polonia este un câştigător. Companiile poloneze îşi continuă neabătute expansiunea pe pieţele externe, ajutate acum, în vremuri de recesiune, de guvernul de la Varşovia cu programe special concepute pentru ele. Iar recesiunea din Polonia pare a fi una dintre cele mai uşoare din UE. Despre aceste lucruri şi despre cum Polonia răspunde altor provocări ale momentului vorbeşte în continuare în interviul acordat ZF ambasadorul Poloniei la Bucureşti, domnul Maciej Lang.
Cum se simte actuala criză în Polonia?
Criza actuală a lovit dur ţările din Europa şi din întreaga lume, cu diferite grade de impact şi de multe ori cu efecte ireversibile asupra tuturor domeniilor noastre de activitate. Cu toate acestea, datele macroeconomice indică faptul că economia poloneză are baze solide şi a prezentat semne vizibile de redresare în ultimul trimestru. Rezultatele sunt mult mai bune decât estimările pieţei. Pentru prima dată de la începerea pandemiei, au crescut angajările şi salariile din sectorul întreprinderilor, precum şi producţia industrială. Polonia este, de asemenea, în fruntea UE în ceea ce priveşte nivelul scăzut al şomajul.
În prognoza de vară a impactului coronavirusului asupra economiilor europene, Comisia Europeană a redus estimarea pentru Polonia cu doar 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognozele de primăvară (până la -4,6%). Aceasta este cea mai mică scădere dintre toate ţările UE. Mă bucur că, în afară de Polonia, România se numără printre ţările cu cea mai mică recesiune prognozată de Comisia Europeană anul acesta (-6%). Sper că bruscul val de creştere a infecţiilor cu coronavirus, observat în prezent în toată Europa, nu va submina această recuperare promiţătoare şi că măsurile urgente luate de guvernele noastre de prevenire a răspândirii virusului vor aduce rezultate vizibile pe termen scurt.
Cum protejează guvernul polonez businessul intern în vremuri de pandemie şi cum le ajută pe companiile poloneze cu afaceri în străinătate?
Strategia guvernamentală în era coronavirusului se bazează pe trei obiective principale: protejarea sănătăţii şi asistenţa medicală, protecţia economiei şi a locurilor de muncă şi protecţia persoanelor vârstnice. Guvernul polonez a fost unul dintre primele care a dezvoltat o serie de soluţii legislative coerente pentru a atenua efectele sociale negative ale crizei şi, mai presus de toate, pentru a proteja locurile de muncă şi pentru a asigura stabilitatea financiară şi sănătatea cetăţenilor. Aceste soluţii au fost prezentate într-un pachet numit Scutul Anti-criză. Este un set de instrumente menite să amortizeze şi să reducă impactul negativ al coronavirusului asupra economiei şi societăţii.
Aceste acţiuni sunt continuate şi în timpul celui de-al doilea val al epidemiei. Tocmai au fost elaborate mai multe soluţii de asistenţă sub denumirea de Scutul Specializat. Acesta va înzestra antreprenorii polonezi cu un scut legislativ care le va permite să combată efectele pandemiei în mod eficient. Vor exista beneficii suplimentare de suspendare, scutire de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, subvenţii nerambursabile în valoare de 5.000 de zloţi (1.000 euro) pentru microîntreprinderi şi scutiri de taxe. Acestea sunt soluţii noi pentru industriile care au fost oprite din cauza pandemiei provocate de coronavirus şi se adresează sectoarelor economice precum gastronomia, divertismentul, activitatea fizică şi comerţul cu amănuntul.
Este important să sprijinim antreprenorii nu numai cu injecţii financiare, ci şi să le construim un sistem de protecţie legislativă. Un astfel de „scut legislativ“ va permite antreprenorilor polonezi să lupte mai eficient cu criza economică globală. Programul de sprijin pentru afaceri pregătit în prezent de guvern va ajuta peste 170.000 de companii care au aproape 400 000 de angajaţi. Valoarea sa este de 1,83 miliarde de zloţi (401,3 milioane euro). Se aplică atât întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în Polonia, cât şi celor care îşi dezvoltă activitatea în străinătate.
Cine mai investeşte acum în Polonia? Şi unde mai investesc companiile poloneze?
Polonia rămâne o piaţă foarte promiţătoare pentru investitorii străini. Ţara noastră atrage în special companii din sectorul tehnologiei informaţiei. Cele mai mari concerne globale sunt prezente în Polonia de mulţi ani, confirmând prin prezenţa lor importanţa Poloniei atât ca loc de vânzare, cât şi ca loc de producţie pentru produse şi servicii IT. Investiţiile în acest sector sunt prezente în aproape toate regiunile şi oraşele mari din Polonia, cu toate că cele mai atrăgătoare sunt oraşele cu o ofertă educaţională bogată, cu un număr mare de angajaţi tineri, bine educaţi, foarte apreciaţi de angajatorii din industrie. Fiind cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, Polonia devine un valoros centru al noilor tehnologii în regiune.
În acelaşi timp, companiile poloneze îşi sporesc expansiunea externă de la an la an. De exemplu, comparativ cu 2018, în 2019 investiţiile directe poloneze în străinătate au crescut cu peste 50%. Fără îndoială, acest fenomen constituie un indicator important al schimbărilor care au loc în economia poloneză şi al nivelului său de globalizare. Activitatea investiţională demonstrează potenţialul întreprinderilor poloneze care devin participanţi activi la sistemul internaţional de tranzacţionare a capitalului de investiţii.
Produsele şi serviciile poloneze şi-au câştigat o bună reputaţie pe multe pieţe, în special pe pieţele din est şi din estul extrem. Polonia, ca membru al UE, este percepută ca un partener serios cu produse de înaltă calitate. Cu mulţi ani de experienţă şi implementând noi tehnologii, companiile poloneze concurează cu îndrăzneală cu companiile străine în lupta pentru noi pieţe.
Printre cele mai valoroase investiţii se numără, fără îndoială, activităţile concernelor miniere şi energetice, care sunt prezente şi îşi continuă expansiunea, în special în regiunea noastră din Europa. Merită menţionat şi succesul firmelor poloneze din domeniul vânzărilor electronice de bunuri şi servicii, care investesc cu din ce în ce mai multă îndrăzneală în străinătate şi îşi consolidează cu succes poziţia la scară globală. Experienţele lor pot inspira noi antreprenori care îşi încep afaceri pe internet.
Polonia este unul dintre liderii europeni la producţia şi exportul de jocuri video. Ce a contat la dezvoltarea acestui sector - norocul, un talent special al tinerilor polonezi, sprijinul sau o direcţie dată de guvern? Ce alte particularităţi mai are economia poloneză?
Mulţi factori contribuie la succesul industriei poloneze a jocurilor. Să ne amintim că economia poloneză şi-a început expansiunea pe pieţele externe fără capital acumulat. Lipsa acestuia a trebuit compensată de creativitate, inovaţie, căutarea de noi subiecte şi dezvoltarea de noi industrii.
Sectorul jocurilor video este astăzi unul dintre cele mai importante şi cu cea mai rapidă creştere dintre industriile poloneze. Producţia de jocuri pentru diferite dispozitive în 2019 a depăşit 500 de milioane euro, iar 96% din această sumă a fost exportată. Există deja aproximativ 400 de companii care operează în industria jocurilor, cele mai importante, precum CD Project, se numără printre cele mai bine cotate companii de pe Bursa de la Varşovia.
Guvernul polonez vede potenţialul acestei industrii. Considerăm că acest sector merită pur şi simplu să fie sprijinit. Este, de asemenea, un instrument de construire a imaginii noastre în străinătate. Printre diferitele forme de sprijin pentru acest sector, pot menţiona programul „Dezvoltarea sectoarelor creative“ lansat de Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional. La rândul său, Centrul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare anunţă în fiecare an competiţia GameInn în care lucrările de cercetare şi dezvoltare pot solicita finanţare. Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului este de asemenea activă, oferind sprijin financiar pentru promovarea mărcilor pe pieţele de export. Încercăm, totodată, să ajustăm sistemul de educaţie pentru programatori la nevoile sectorului. Universităţile poloneze au deschis deja peste 60 de programe de studii care formează specialişti pentru această industrie. Se discută chiar despre includerea jocurilor în sistemul educaţional polonez. Dacă jocurile sunt deja incluse în canonul culturii poloneze, atunci vă puteţi imagina că acestea vor intra şi în şcoli.
Industria jocurilor nu este singura ramură a economiei poloneze aflată într-o dezvoltare dinamică. Pe pieţele externe se descurcă tot mai bine, de exemplu, producătorii de cosmetice, creşte rolul serviciilor pentru sectorul IT, de ani de zile suntem unul dintre cei mai importanţi producători de mobilă - şi nu numai ca sub-furnizori. Avem, de asemenea, mai multe mărci de îmbrăcăminte recunoscute. Aceste sectoare generează un excedent în comerţul exterior polonez - în 2019 s-a ridicat la aproape 2 miliarde euro. Acesta nu este, în mod evident, un catalog complet al succeselor economiei poloneze, dar sunt exemple care dovedesc în mod clar succesul transformărilor economice poloneze.
Polonia a început să facă paşi importanţi spre construirea unei industrii nucleare. De ce atât de târziu? Cine-i vor fi parteneri?
Într-adevăr, discuţiile despre construirea unei centrale nucleare durează de mulţi ani. Perioada îndelungată a lucrărilor la programul nuclear polonez se datorează în mare măsură complexităţii proiectului. În afară de chestiunile finanţării sau ale accesului la tehnologie, este necesar ca în acest proces să fie avute în vedere diferite aspecte sociale, să se ia în considerare obligaţiile în cadrul UE, obiectivele climatice şi multe alte aspecte.
Recent, însă, guvernul polonez şi-a intensificat activităţile în domeniul energiei nucleare. În octombrie, Consiliul de Miniştri a actualizat „Programul polonez pentru energie nucleară“. Documentul guvernamental prevede construirea a 2 centrale nucleare cu
6 reactoare şi cu o capacitate totală de 6-9 GW. Prima centrală ar trebui pusă în funcţiune deja în anul 2033. Construcţia celei de-a doua centrale va începe în 2032, iar punerea în funcţiune a primei sale unităţi este planificată pentru 2039.
În acelaşi timp, întărim cooperarea în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite. Cu ocazia Summitului Celor Trei Mări de la Tallinn, am încheiat un acord bilateral privind cooperarea în acest domeniu. Acesta este documentul în baza căruia americanii vor prezenta o ofertă de participare a companiilor americane la Programul de Energie Nucleară din Polonia. Conform acordului, în termen de 18 luni, Polonia şi SUA vor pregăti împreună un raport pe baza căruia guvernul polonez va decide cu privire la alegerea finală a unui partener. În această etapă, alegerea contractantului nu este încă sigură.
Cât de importantă şi cât de posibilă este cooperarea regională, economică şi politică, în Europa de Est în actualul context? Ce iniţiative are Polonia în acest sens şi ce a obţinut până acum?
Cooperarea regională este un element extrem de important al politicii externe poloneze. O implementăm în diverse formate, uneori instituţionalizate, dar adesea informale.
Una dintre realizările noastre, la care am lucrat împreună cu partenerii noştri din Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, este Grupul de la Visegrad, un adevărat instrument de coordonare şi influenţare a agendei UE. În februarie anul viitor, V4 sărbătoreşte 30 de ani. Grupul de la Visegrad este astăzi un partener recunoscut, de încredere şi important - atât în UE, cât şi pentru ţările din afara Europei. Atractivitatea acestei forme de cooperare este evidenţiată prin faptul că, în diferite ocazii, ne extindem grupul tradiţional pentru a include şi alţi parteneri, de exemplu România, în cadrul aşa-numitei Formule V4 plus.
Din iulie, Polonia deţine preşedinţia V4. Conducerea noastră coincide cu criza globală fără precedent cauzată de epidemia COVID-19. Prin urmare, sloganul cooperării V4 în timpul preşedinţiei noastre va fi „Înapoi pe drumul cel bun“ („Back on track“). În forumul UE, vom depune eforturi comune pentru adoptarea celor mai eficiente mecanisme de depăşire a crizei.
O formulă specială şi de tot mai mare importanţă este Iniţiativa Celor Trei Mări. Caracterul său unic rezultă din faptul că aceasta combină cooperarea din cadrul Grupului de la Visegrad, al UE şi pe cea transatlantică. Ca şi pentru România, pentru Polonia, Iniţiativa Celor Trei Mări este un instrument ce contribuie la dezvoltarea unei coeziuni autentice în interiorul UE, aşa cum o va face construcţia căilor de comunicare nord-sud Rail2Sea sau Via Carpatia. Ţările din Europa Centrală şi de Est aparţinând regiunii Celor Trei Mări constituie 28% din teritoriul UE şi 22% din populaţia sa, dar generează doar 10% din PIB. Aceste date arată dimensiunea aşa-numitelor diferenţe de dezvoltare între partea centrală şi de est a UE şi cea de vest. Putem vedea că în cele din urmă unele idei încep să se materializeze, există o şansă reală pentru implicarea entităţilor americane, după cum reiese din concluziile ultimului summit de la Tallinn.
Câte ţări străine aţi vizitat? Care a fost cea mai dificilă misiune diplomatică?
Nu am numărat niciodată ţările pe care am avut ocazia să le vizitez, dar am avut plăcerea de a lucra în multe locuri interesante. Fiecare ţară are specificul său, este greu de spus care dintre misiunile mele a fost cea mai dificilă. O mare parte din cariera mea de până acum a fost legată de Asia Centrală, unde am putut observa diferite modele de construire a statului şi de transformare economică după destrămarea URSS. Mi-am început activitatea diplomatică în Kazahstan, unde am petrecut în total aproximativ 7 ani. O altă experienţă importantă pentru mine a fost misiunea în Turkmenistan. Complet diferite au fost condiţiile activităţii mele în Afganistan din cauza conflictului armat în desfăşurare. O experienţă care m-a inspirat a fost cea din Turcia. Mă bucur că pot folosi acum, în România, experienţa acumulată în misiunile diplomatice precedente şi în activitatea mea de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe.
Ce aţi recomanda unui polonez care vrea să viziteze România?
Turiştii polonezi vizitează România în număr mare de mult timp, descoperindu-i farmecele incredibile. De cîţiva ani, Polonia se află printre primele zece ţări de provenienţă ale turiştilor străini care sosesc în România. În opinia mea, cel mai mare atu al României este diversitatea sa inepuizabilă - peisagistică, culturală şi istorică. Poţi găsi locuri care îi vor încânta chiar şi pe cei mai pretenţioşi: peisaje montane minunate, vârfuri înalte şi defilee, bogăţia culturală enormă care este moştenirea coexistenţei de secole a mai multor naţiuni. Personal am fost încântat de acest aspect legat de România - diversitatea sa.
Nu găseşti aici nimic previzibil sau plictisitor. Când mă plimb prin Bucureşti, sunt fascinat de bijuteriile arhitecturale de pe străduţele înguste şi pierdute, de finisajele neobişnuite ale ferestrelor, de balustradele de la balcoane, de logii şi coloane. Toate acestea au propriul lor farmec, parcă preluat direct din secolele anterioare şi neatins de timp.
Apreciez foarte mult bogăţia extraordinară a patrimoniului istoric şi cultural al acestei ţări: de la fortăreţele dacice şi ruinele romane la oraşele fortificate medievale şi cetăţile Transilvaniei, la castele şi palate, case în stil Art Nouveau şi până la numeroase obiecte de artă şi arhitectură religioasă. Pe lângă zeci de locuri uimitoare şi demne de văzut, un aspect la fel de important pentru vizitatorii din România este faptul că oraşele româneşti sunt pline de viaţă, cu numeroase cafenele, restaurante şi terase. Oamenii sunt extrem de prietenoşi şi deschişi, iar serviciul este întotdeauna amabil. Este, fără îndoială, o ţară cu multe atuuri care trebuie cu siguranţă vizitată cel puţin o dată în viaţă!
Se spune că Parteneriatul Estic este mort. Este adevărat?
Parteneriatul Estic nu este mort, iar evenimentele recente din regiune arată cât de importantă este această iniţiativă pentru întreaga UE. Credem că Parteneriatul Estic ar trebui să rămână baza dialogului purtat de Uniune cu statele care intră în componenţa acestuia. Polonia a încercat întotdeauna să stabilească obiective ambiţioase pentru Parteneriatul Estic. Încercăm în permanenţă să sprijinim punerea în aplicare a acordurilor de asociere ale UE, inclusiv a celor care fac parte integrantă din acordurile DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Areas) cu Ucraina, Georgia şi Moldova. Dorim să revenim la calendarul normal al summiturilor Parteneriatului Estic care a fost perturbat de pandemie. Sperăm că următorul summit cu drepturi depline va avea loc în timpul preşedinţiei cehe a UE, adică în 2022.
Discutăm în permanenţă cu partenerii noştri europeni despre necesitatea de a strânge cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic. Recent, miniştrii de externe ai Triunghiului Weimar au vorbit cu o singură voce despre Parteneriatul Estic. În declaraţia comună, aceştia au subliniat că trebuie să ne concentrăm pe consolidarea rezilienţei statelor Parteneriatului Estic şi că acest lucru ar putea fi realizat prin implementarea reformelor, a statului de drept, a guvernanţei eficiente, a combaterii corupţiei şi a sprijinirii societăţii civile. Politica Parteneriatului Estic ar trebui, de asemenea, să sprijine dezvoltarea economică a ţărilor partenere, în special pentru a contrabalansa efectele negative ale pandemiei COVID-19.
Toate acestea nu înseamnă că nu avem nevoie de o dezbatere cu privire la viitorul Parteneriatului Estic.
În cei 11 ani de la debutul iniţiativei, s-au făcut multe, mai multe ţări au semnat acorduri de asociere şi acorduri privind zonele de liber schimb cu UE, facem progrese în liberalizarea vizelor. Trebuie să aprofundăm cooperarea în aceste domenii, să ne stabilim noi obiective ambiţioase, dar, bineînţeles, trebuie să ţinem cont şi de diferitele aspiraţii ale partenerilor noştri.
În presa americană am citit că Polonia se apropie tot mai mult de SUA, ceea ce este considerat un succes de politică externă pentru Donald Trump. Este reală această apropiere? Poate fi intepretată şi ca un succes de politică externă al Poloniei?
Statele Unite sunt de ani de zile aliatul nostru cheie, iar relaţiile noastre se dezvoltă în mod foarte dinamic. Cooperăm în domeniul securităţii şi al apărării, atât într-un format bilateral, cât şi în cadrul NATO. Este fundamentul şi punctul de plecare pentru dezvoltarea în continuare a cooperării în sferele politice şi economice.
În ultimii ani am realizat multe în toate aceste domenii, iar declaraţiile politice încep să prindă forma unor proiecte reale. Aprofundăm cooperarea în domeniul apărării, diversificăm direcţiile de aprovizionare cu gaze importând gaze naturale lichefiate americane, există o perspectivă de cooperare mai strînsă în domeniul energiei nucleare, am intrat în programul Visa Waiver. De asemenea, salutăm anunţurile privind o implicare mai mare a SUA în proiectele din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări.
Se teme Polonia de Rusia? Cât de periculoasă este Rusia pentru liniştea şi bunăstarea polonezilor?
Acţiunile noastre şi poziţia noastră cu privire la cooperarea cu Rusia, pe care le prezentăm, de exemplu, în forumul UE sau NATO, sunt rezultatul unei analize la rece a comportamentului Moscovei şi nu al unei fricii iraţionale. Considerăm că Moscova, care duce o politică neoimperială, nu este un partener de nădejde. Nu este de încredere nici în ceea ce priveşte valorile europene fundamentale, nici în dimensiunea economică. Să ne amintim, de asemenea, că Rusia a folosit forţa militară împotriva vecinilor săi şi acesta este un fapt care nu poate fi trecut cu vederea şi de care trebuie să ţinem cont atunci când discutăm despre provocările la adresa securităţii regiunii noastre. Sperăm că aceste opinii vor fi din ce în ce mai împărtăşite de către partenerii noştri europeni.
Este sezonul merelor. Pe care le preferaţi, pe cele româneşti sau pe cele poloneze?
Toate! Trebuie să spun că sunt foarte mulţumit de schimburile comerciale extrem de intense dintre ţările noastre şi aş dori ca mandatul meu să contribuie la dezvoltarea şi extinderea către direcţii de cooperare noi şi importante pentru natura strategică a relaţiilor noastre. Vă aduc în atenţie faptul că, în 2019, schimburile comerciale dintre Polonia şi România au atins o valoare record de peste 7,5 miliarde de euro. Aceasta înseamnă o creştere de mai mult de trei ori faţă de 2007 şi ne rămane în continuare o marjă foarte largă de dezvoltare. Aceste contacte economice din ce în ce mai intense se traduc şi într-o cunoaştere reciprocă şi o apreciere între ţările noastre. La urma urmei, avem atât de multe în comun - provocări regionale comune, situaţia geopolitică, o istorie similară de la comunism la o economie de piaţă liberă. Românii ştiu din ce în ce mai multe despre Polonia, polonezii cunosc mai bine România. Din ce în ce mai mulţi români se stabilesc în Polonia. Există, de asemenea, un grup în creştere de angajaţi polonezi în România. Le doresc tuturor să profite la maximum de acest enorm potenţial de contacte reciproce la toate nivelurile, în beneficiul ambelor noastre ţări!
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE