• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Supliment ZF Polonia

Maciej Lang, Ambasadorul Republicii Polone în România: „Europa pe care vrem să o construim este o Europă a standardelor egale pentru toţi membrii săi“

11 nov 2021 Autor: Bogdan Cojocaru

Polonia a fost dintotdeauna la intersecţia dintre marile puteri. Acum este ea în sine o putere, fiind cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, dar are la est o Rusie expansivă, iar în vest o Germanie care domină comercial şi politic continentul. A rezista în acest vârtej de interese înseamnă a-ţi construi o economie şi societate puternice, a-ţi promova propriile interese şi, mai întâi de toate, a şti de unde vin pericolele şi oportunităţile. Ambasadorul Republicii Polone în România Maciej Lang vorbeşte într-un interviu pentru Ziarul Financiar, despre toate acestea.

„În ultimii ani despre Polonia se vorbeşte ca despre un lider regional. Mai mult, în Deutsche Welle am citit un articol în care se spune că Germania caută să profite de „miracolul“ economic postpandemie al Poloniei. Este un model anume pe care Varşovia îl urmează pentru a ajunge aici? Sau cum a ajuns Polonia aici?

Guvernul polonez doreşte să se asigure că modelul nostru economic corespunde cât mai mult posibil principiului economiei sociale de piaţă consacrat de Constituţie. Plecăm de la premisa că modelul neoliberal al economiei dependente folosit în ţările din Europa Centrală după transformările de la începutul anilor 1980 şi 1990 s-a dovedit a fi ineficient. În prezent, avem în Polonia unul dintre cele mai liberale sisteme fiscale, un sistem degresiv. Esenţa lui constă în faptul că cei care câştigă mai mult plătesc în procente mai puţine taxe. Din acest motiv, prioritatea este acum introducerea unei reforme menite să schimbe sistemul către unul pro-social, pro-familie, pro-angajat, având în acelaşi timp grijă de antreprenori. Acţiunile întreprinse în acest sens, precum programele 500plus sau „programul pro-pensie“, aduc deja rezultate tangibile. Următoarele schimbări din sistemul fiscal vor aduce reforme în cadrul aşa-numitului „New Deal“ polonez. Este vorba despre o serie de schimbări complexe în diverse domenii - de la sistemul fiscal la serviciul de sănătate, dreptul muncii, până la educaţie. Denumirea acestui pachet de reforme se referă direct la redresarea economiei SUA după Marea Depresiune din anii 1930.  

 

Cum simt polonezii actuala criză energetică din Europa şi valul de inflaţie?

Desigur, polonezii simt creşterea preţurilor, iar inflaţia influenţează negativ dezvoltarea noastră economică. Cu toate acestea, conform previziunilor Băncii Naţionale a Poloniei, inflaţia va începe să scadă anul viitor. O anumită consolare este faptul că salariile cresc şi în Polonia. În ceea ce priveşte creşterea preţurilor la gaze, aceasta este o criză de amploare paneuropeană. Nu avem nicio îndoială că manipulările de piaţă ale Gazprom au contribuit la această criză. Politica UE privind clima contribuie, de asemenea, la creşterea preţurilor la energie. Polonia este de părere că UE ar trebui să folosească toate instrumentele de care dispune pentru a examina activităţile companiei ruse în ceea ce priveşte normele antitrust. Polonia sprijină, de asemenea, eliberarea de către Comisia Europeană a cotelor de emisii de CO2 din cadrul Rezervei pentru stabilitatea pieţei (Market Stability Reserve).

 

Care sunt cele mai mari ameninţări pentru Europa şi care este cel mai mare duşman al UE?

Catalogul ameninţărilor, atât interne, cât şi externe, cu care se confruntă UE este unul lung. Este greu de identificat cea mai importantă, toate au potenţialul de a zgudui bazele comunităţii noastre. Prim-ministrul polonez Morawiecki a vorbit recent despre ele în forumul Parlamentului European. Una dintre provocările majore este criza datoriilor. Ne confruntăm, pentru prima dată după război, cu întrebarea dacă putem oferi o viaţă mai bună generaţiilor următoare.

Situaţia devine îngrijorătoare în jurul graniţelor noastre. În sud, presiunea a milioane de oameni a făcut din bazinul mediteranean locul multor tragedii umane. În est, ne confruntăm cu politica agresivă a Rusiei, care merge chiar până la războaie pentru a bloca alegerea căii europene în ţările din vecinătatea noastră. UE a devenit recent ţinta unor atacuri hibride, prin presiuni migratorii la graniţele Lituaniei, Letoniei şi Poloniei cu Bielorusia. Pentru noi este clar că actuala criză a fost planificată şi organizată sistematic de regimul lui Alexandr Lukaşenko.

După cum am menţionat, ne confruntăm şi cu o uriaşă criză a gazelor şi a energiei. Creşterea preţurilor - cauzată în mare parte de acţiunile deliberate ale companiilor ruse - face ca multe companii din Europa să aleagă între a limita producţia sau a transfera costurile asupra consumatorilor. Această criză poate creşte şi mai mult. Multe afaceri pot da faliment şi milioane de gospodării pot fi aduse la limita sărăciei.

 

Ce ar trebui să se schimbe în UE pentru ca Polonia să se simtă ca acasă în Europa?

Prim-ministrul polonez a subliniat recent în Parlamentul European că „integrarea europeană este pentru noi o alegere strategică şi de civilizaţie. Suntem în Europa, locul nostru este în Uniunea Europeană şi nu plecăm nicăieri din Uniune“. În acelaşi timp, recunoaştem că o ameninţare pentru proiectul european o constituie diferenţierea continuă între europenii mai buni şi mai răi, puternici şi slabi, bogaţi şi mai puţin prosperi. Din păcate, această divizare este perpetuată de tribunalele şi instituţiile UE. În relaţie cu diferite state membre, în circumstanţe foarte asemănătoare, acestea iau adesea decizii extrem de diferite. Polonia încearcă să contracareze aceste tendinţe. Considerăm că este inacceptabilă extinderea competenţelor, operarea prin metoda faptului împlinit. Este inacceptabilă şi impunerea unor decizii fără un temei legal. Europa pe care vrem să o construim este o Europă a standardelor egale pentru toţi membrii săi.

 

Ce schimbă Polonia pentru a-i face pe polonezii plecaţi în străinătate să simtă că Polonia este din nou acasă pentru ei?

Principalul stimulent este îmbunătăţirea situaţiei economice a Poloniei. Datele Oficiului Central de Statistică arată că în 2020 numărul emigranţilor a scăzut cu 176.000. Majoritatea - aproximativ 164 000 - s-au întors în Polonia din Marea Britanie. Brexit-ul a contribuit la această situaţie, desigur, dar nu este singurul motiv. Şomajul din Polonia este unul dintre cele mai scăzute din UE, salariile cresc constant. Cu toate acestea, costul vieţii este încă mai mic decât în Occident - ceea ce înseamnă că tot mai mulţi polonezi decid să se întoarcă acasă.

 

Sesizaţi o creştere a interesului companiilor poloneze pentru România?

Interesul pentru România din partea firmelor poloneze este în creştere. În favoarea României ca ţară de localizare a investiţiilor şi de prezentare a ofertelor sunt proximitatea geografică, predictabilitatea şi perspectivele de creştere constantă în următorii ani. Creşterea PIB-ului României, conform tuturor previziunilor disponibile, va fi una dintre cele mai mari din Europa. După experienţa pandemiei de COVID-19, companiile doresc să scurteze lanţurile de aprovizionare şi să încerce să minimizeze riscul unor posibile întreruperi ale aprovizionării din Asia sau din alte regiuni îndepărtate. Recent, am observat cu plăcere succesul companiilor poloneze în procedurile de licitaţie organizate de administraţiile locale şi de instituţiile centrale din România. În oraşele din România, putem vedea din ce în ce mai des autobuze, tramvaie şi troleibuze produse în Polonia. Produsele poloneze se găsesc adesea şi pe rafturile magazinelor.

 

Numiţi trei produse româneşti pe care le-aţi duce prietenilor din Polonia.

Telemea de oaie, telemea de capră şi telemea de bivoliţă.

 

Care vi se pare  cea mai evidentă diferenţă culturală dintre polonezi şi români?

Încă din prima zi în România, m-am simţit ca acasă, astfel încât am impresia că diferenţele sunt atât de mici sau că polonezii şi românii sunt atât de compatibili în diferenţele lor, încât îmi este greu să le remarc.

 

Care este locul  preferat din România şi unde vă place cel mai mult în Polonia?

Cu cât sunt de mai mult timp în România şi cu cât vizitez mai multe locuri, cu atât îmi este mai greu să răspund la această întrebare. Când mă aflu în Munţii Carpaţi, experimentez frumuseţea maiestuoasă a munţilor, când mă plimb prin Bucureşti, admir arhitectura, iar când vizitez Delta Dunării, simt energia extraordinară a locurilor unde apa şi pământul se întâlnesc. Şi cum să alegi? Acelaşi lucru este valabil şi în Polonia, unde mă bucur de momentele petrecute în Munţii Bieszczady, de plimbările cu iz istoric din Cracovia şi de farmecul discret al oraşelor mici.

 

Cărui loc din lume, în afara de Polonia, i-aţi spune acasă?

Peste tot acolo unde am lucrat, am lăsat un crâmpei din viaţa şi o bucată din inima mea, aşa că fiecare întoarcere în aceste locuri trezeşte amintiri şi sentimente.

 

Parteneri: