Criză? Ce criză? a exclamat Nicolae când l-am întrebat cum se simt vremurile actuale în portofelul polonezului. „Au fost ceva disponibilizări la companii, dar altfel nu se simte prea rău. Aici statul nu te lasă la greu.“
Nicolae a plecat din România în urmă cu patru ani şi jumătate pentru a se stabili şi munci în Polonia. Aici a lucrat ca arheolog, iar acolo ocupă un post în departamentul financiar al unei corporaţii franceze. A trecut între timp şi pe la o corporaţie americană. Nu i-a fost uşor, dar nici greu.
„Ca străin fără experienţă ai opţiuni de muncă în special în joburi unde sunt necesare cunoştinţe de limbi străine pentru că la polonezi acest talent nu prea este punctul lor forte“, explică Nicolae.
Pentru el, mutarea în Polonia nu a fost o întâmplare, ci o alegere. Fiind istoric, sociologia, antropologia şi cultura regiunii nu-i sunt străine. Dacă ar fi vrut cu mult mai mulţi bani, ar fi ales o ţară din Occident. Cu Polonia, unde l-a impresionat în special încrederea oamenilor în instituţiile statului, ar fi făcut un pas mare în direcţia dorită în viaţă evitând în acelaşi timp un şoc cultural.
„Deşi Polonia e diferită, sunt şi multe puncte comune, iar cei de vârsta mea au trecut un pic prin socialism şi prin tranziţie. Şi mai sunt multe puncte comune“. Nicolae se apropie de 40 de ani şi are doi copii, polonezi. Ce a remarcat acolo în ultima vreme este că polonezii din diaspora încep să revină acasă.
Guvernul le promite de mult timp polonezilor care muncesc în străinătate condiţii mai bune decât erau atunci când au plecat. Întoarcerea lor ar contribui la rezolvarea unor probleme de viaţă şi de moarte pentru economiile est-europene: penuria de forţă de muncă şi declinul demografic.
Pandemia n-a împiedicat planurile guvernului. Creşterea salariului minim, majorarea salariilor medicilor, o reformă fiscală pentru atragerea investiţiilor străine şi ajutarea companiilor locale să se extindă în străinătate, un proiect pentru „nuclearizarea“ economiei în detrimentul cărbunelui poluant, de care este dependentă. Pentru Polonia, pandemia pare mai mult o oportunitate decât o criză.
Guvernul polonez a aprobat în septembrie o majorare cu aproape 8% a salariului minim lunar pe economie în 2021. Astfel, salariul minim lunar va fi crescut de pe 1 ianuarie 2021 de la nivelul actual de 2.600 de zloţi (585 euro) la 2.800 de zloţi (630 de euro). Salariul minim pe oră va urca la
18,30 de zloţi (4,12 euro) de la 17 zloţi (3,83 euro). Premierul Mateusz Morawiecki a spus anul trecut că o viitoare serie de majorări ale salariilor minime va reprezenta o investiţie în viitorul naţiunii şi un efort pentru creşterea prosperităţii. Ministrul muncii Marlena Malag a explicat că „intervenţia statului ca parte a Scutului Anticriză a fost eficientă“, argumentând că ajutorul, care a depăşit 130 de miliarde de zloţi (29,5 miliarde euro), a contribuit la salvarea a 5 milioane de locuri de muncă. În plus, salariul brut mediu în sectorul corporate şi rata de angajare de acolo au urcat chiar şi în pandemie.
Conform biroului de statistică polonez, salariul la care s-a referit Malag a crescut cu aproape 4% în iulie în ritm anualizat, la echivalentul a 1.223 euro, şi cu 2% în ritm lunar. În aceeaşi lună, vânzările de retail, un indicator al poftei populaţiei de a cheltui, s-au apropiat de nivelul de dinainte de criză.
Guvernul are planuri mari şi cu o reformă fiscală. Astfel, executivul de la Varşovia pregăteşte mai mult de 20 de schimbări de taxe şi de norme şi simplificări pentru a facilita intrarea capitalului în Polonia şi pentru a sprijini dezvoltarea şi extinderea în străinătate a companiilor poloneze, după cum scrie cotidianul Dziennik Gazeta Prawna.
Noua strategie se va baza pe patru piloni. Primul este un program special destinat polonezilor cu active sau venituri ascunse în străinătate. Astfel, guvernul garantează că Fiscul nu va lansa anchete contra lor dacă aceştia investesc banii repatriaţi în termen de un an. Al doilea pilon are ca ţintă investitorii strategici şi va oferi „paşapoarte VIP“ sub forma unor proceduri simplificate şi stimulente fiscale pentru companiile mari care se angajează să investească cel puţin un miliard de zloţi (225 milioane euro) în Polonia sau să creeze 1.000 de locuri de muncă. Ceilalţi doi piloni implică aşa-numitul CIT estonian, adică exceptări de la plata taxelor pe profit pentru companiile care-şi reinvestesc profitul şi stimulente fiscale pentru afacerile care investesc în roboţi. Schimbarea va viza întreprinderile mici şi mijlocii.
Varşovia are intenţii de reformă şi în învechitul sector energetic, acum puternic dependent de cărbune, un combustibil foarte poluant. Polonia are unele dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Guvernul intenţionează să investească 150 de miliarde de zloţi (34 de miliarde de euro) în construirea a şase reactoare nucleare în următorii 20 de ani. În prezent, Polonia este printre puţinele ţări europene foste comuniste care nu au nicio centrală nucleară. Deşi au existat planuri pentru construirea uneia la Zarnowiec, lucrările, începute în anii 1980, au fost abandonate în 1990.
Ambiţiile nucleare au fost anunţate de ministrul mediului Michał Kurtyka. Prin această schimbare, Polonia vrea să-şi reducă dependenţa de cărbune, care în prezent reprezintă 75% din generarea de energie, şi să ajungă ca până în 2040 să-şi producă jumătate din electricitate din surse cu emisii zero de carbon. Reactoarele au ca scop să asigure baza de producţie de energie şi să acopere cele 9 sau 10 zile pe an când energia eoliană sau solară nu este suficientă pentru a acoperi cererea.
Lucrările la primul reactor vor începe în 2026, iar unitatea ar urma să intre în serviciu în 2033. Potrivit planului, reactoarele vor ajunge să genereze circa 9 GW până în 2040. Kurtyka a spus că tânăra industrie nucleară poloneză va crea circa 60.000 de locuri de muncă. Prima centrală nucleară va fi construită în regiunea Pomerania. Lucrarea va fi executată de o subsidiară a colosului energetic de stat Polska Grupa Energetyczna.
În ceea ce priveşe comportamentul economiei în actuala criză, guvernul este optimist. Într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Mateusz Morawiecki a spus că Polonia va avea cea mai „superficială“ recesiune din Uniunea Europeană. El a spus şi că zlotul, care s-a depreciat la minimul ultimilor 11 ani în primele săptămâni ale pandemiei, se întăreşte şi va continua, probabil, pe această traiectorie.
Deprecierea monedei faţă de euro este o problemă în special pentru statele est-europene membre ale UE. Polonia este singura economie din Uniunea Europeană care în criza financiară globală a reuşit să evite recesiunea.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE