ZF Polonia. Pawel Soloch, ambasadorul Republicii Polone în România: Polonia îşi consolidează din ce în ce mai mult poziţia pe harta tehnologică a Europei, în special în domeniul AI şi în inovarea în domeniul apărării

Polonia se poziţionează tot mai ferm ca pol al tehnologiei în Europa Centrală şi de Est, cu investiţii de miliarde în inteligenţă artificială şi apărare. După “fabricile” de inteligenţă artificială din Poznań şi Gaia din Cracovia, Varşovia pregăteşte o „gigafabrică” AI de 3 miliarde de euro, parte a unei reţele europene menite să susţină suveranitatea digitală. Într-un dialog cu ZF, ambasadorul Poloniei în România, Pawel Soloch, vorbeşte despre agenda europeană de securitate, digitalizarea administraţiei şi noul rol al Poloniei ca lider regional în inovare şi industria de apărare.

Polonia a reuşit să transforme presiunea geopolitică într-o strategie coerentă de dezvoltare. Cu o economie aflată printre cele mai dinamice din UE şi o creştere de aproape 25% a PIB-ului din 2018 încoace, Varşovia a combinat investiţiile masive în apărare cu un pariu pe digitalizare şi inovaţie. Ţara este astăzi un reper regional în modernizarea administraţiei publice şi un exemplu de cum pot fi conectate securitatea şi competitivitatea economică. Sub preşedinţia poloneză a Consiliului UE, temele prioritare au fost securitatea europeană, digitalizarea şi consolidarea industriei de apărare – direcţii care vor defini următorul deceniu al Uniunii. În plan intern, Polonia accelerează proiecte tehnologice de anvergură, de la inteligenţă artificială la suveranitate digitală, construind un ecosistem în care ştiinţa, industria şi administraţia publică funcţionează în sinergie. Cu un buget de apărare de peste 4% din PIB, o industrie de armament în expansiune şi o strategie de inovare integrată, Polonia devine un exemplu de cum pot coexista inovaţia şi securitatea într-o economie modernă – şi un partener strategic pentru România.

În acest context, ambasadorul Pawel Soloch explică de ce Polonia devine tot mai vizibilă pe harta europeană a inovaţiei.

Polonia a încheiat recent mandatul de preşedinţie a Consiliului UE. Care au fost principalele realizări şi cum a reuşit Varşovia să imprime o agendă axată pe securitate şi digitalizare?

A fost o preşedinţie foarte intensă, dar fructuoasă. Încă de la început Polonia a subliniat că securitatea – în sensul larg al cuvântului – trebuie să fie un element central al agendei europene. Nu numai securitatea militară, ci şi, de exemplu, securitatea energetică şi digitală. Una dintre cele mai mari reuşite ale noastre a fost adoptarea programului Readiness 2030, care stabileşte direcţiile pe termen lung pentru consolidarea capacităţilor de apărare europene. Elementul său cheie este instrumentul SAFE – Security Action for Europe (Acţiunea de securitate pentru Europa), în valoare de 150 de miliarde de euro, care vizează dezvoltarea industriei europene de apărare. Sunt foarte încântat că principalii beneficiari ai acestui program sunt Polonia şi România – două ţări care au subliniat în mod constant necesitatea de a construi capacităţi reale de apărare ale Europei, bazate pe o industrie puternică şi pe cooperare. Un alt succes a fost recunoaşterea proiectului Scutul Estic ca proiect prioritar pentru securitatea UE. În timpul preşedinţiei noastre, am lucrat şi la simplificarea reglementărilor care sprijină competitivitatea companiilor din UE şi reduc diversele bariere. Am construit în mod consecvent un consens în jurul ideii că rezilienţa, competitivitatea şi digitalizarea sunt pilonii pentru viitorul UE. Ne-am bazat pe experienţa noastră – atât în domeniul protecţiei frontierelor, cât şi în cel al modernizării administraţiei digitale – pentru a propune soluţii practice şi realiste, care au obţinut sprijinul multor state membre. Prin urmare, se poate spune că preşedinţia noastră a reprezentat un moment în care Europa a făcut un pas către un viitor mai sigur, demonstrând totodată că o Europă modernă este una care nu este doar sigură, ci şi rezilientă, inovatoare şi avansată din punct de vedere tehnologic. 

Programul Polonia Digitală pare a fi un stimulent puternic pentru dezvoltare. Cum a evoluat în ultimii ani şi ce impact concret are asupra economiei şi societăţii?

Într-adevăr, digitalizarea a devenit unul dintre pilonii cheie ai dezvoltării Poloniei. Programul Polonia Digitală, care a fost timp de ani de zile unul dintre simbolurile acestei transformări, a fost înlocuit de un nou instrument – Fondurile Europene pentru Dezvoltare Digitală 2021-2027. Acesta este, în esenţă, o continuare a aceleiaşi viziuni, bazată pe priorităţi foarte similare: extinderea infrastructurii moderne de bandă largă (adică, în principal, acces la internet de mare viteză), precum şi digitalizarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor. Acest nou program are o arie de aplicare mai largă decât cel anterior şi un buget şi mai mare, ceea ce permite nu numai modernizarea administraţiei, ci şi sprijinirea inovaţiei, a securităţii cibernetice şi a dezvoltării unei economii bazate pe date (big data). Drept urmare, Polonia devine din ce în ce mai competitivă în regiune, iar sectorul digital generează deja o pondere semnificativă din PIB şi din ocuparea forţei de muncă. Avem una dintre cele mai dinamice industrii IT din Europa, iar multe companii globale îşi stabilesc centrele de cercetare şi dezvoltare în Polonia, dovadă fiind investiţia Microsoft în Polonia anunţată în acest an, o investiţie în baze de date, infrastructură cloud şi inteligenţă artificială în valoare de aproape 3 miliarde de zloţi. Digitalizarea nu numai că sporeşte eficienţa economiei, dar îmbunătăţeşte şi calitatea vieţii cetăţenilor – tot mai multe servicii publice sunt disponibile online, de la reţete electronice la comunicarea completă cu administraţia. În acelaşi timp, suntem conştienţi că succesul Poloniei digitale depinde şi de oameni – de aceea investim în competenţe digitale, formare, programe pentru tineri şi angajaţi.

În ce domenii aplicaţiile de inteligenţă artificială sunt deja vizibile în Polonia – industrie, apărare, sănătate, administraţie publică?

Inteligenţa artificială este o tehnologie care pătrunde din ce în ce mai mult în diverse sfere ale vieţii din Polonia, având un impact pozitiv asupra tuturor domeniilor menţionate de dumneavoastră. În sectorul public, o utilizăm pentru automatizarea proceselor administrative şi analizarea datelor, ceea ce ne permite să răspundem mai rapid şi mai precis la nevoile cetăţenilor. În multe birouri municipale din ţara noastră, inteligenţa artificială este utilizată în proiecte pilot şi teste de producţie, dar îmbunătăţeşte deja sistemele de raportare a problemelor locuitorilor şi ajută funcţionarii să creeze documente şi analize. În industria poloneză, inteligenţa artificială sprijină producţia, logistica şi gestionarea lanţului de aprovizionare, în special în sectoarele auto şi energetic. În domeniul apărării, aceasta devine parte integrantă a sistemelor moderne de recunoaştere, de securitate cibernetică şi simulare tactică. Tot mai multe soluţii de inteligenţă artificială apar şi în domeniul sănătăţii – de la imagistica diagnostică la prognoza volumului de muncă din spitale. Deşi nivelul de implementare este cu siguranţă mai mic decât în ţările occidentale, direcţia este foarte clară: Polonia doreşte să se numere printre liderii europeni în utilizarea inteligenţei artificiale. Şi, ceea ce este important, facem acest lucru în mod responsabil, respectând principiile eticii şi ale protecţiei datelor.

Cum este încurajată digitalizarea sectorului public polonez şi ce modele ar putea prelua România?

În ultimii ani, administraţia publică poloneză a trecut printr-o uriaşă metamorfoză digitală. Am construit o infrastructură care permite cetăţenilor să rezolve online majoritatea problemelor oficiale, iar antreprenorilor să comunice cu instituţiile în întregime pe cale electronică, aşa cum am menţionat anterior. În acest context, merită menţionată aplicaţia noastră e-Obywatel (e-Cetăţean), care este deja utilizată de peste 10 milioane de persoane. Aceasta le permite cetăţenilor să rezolve problemele oficiale imediat şi în siguranţă şi să acceseze documente digitale. Cheia succesului în acest caz a fost cooperarea dintre stat şi sectorul privat – cu firme de tehnologie care au contribuit cu inovaţie, cunoştinţe şi instrumente. De asemenea, am reuşit să introducem o cultură a datelor în administraţie – deciziile se bazează din ce în ce mai mult pe analiză, mai degrabă decât pe intuiţie. Cred că acest lucru ar putea fi un exemplu interesant pentru România: în primul rând, merită să se investească în parteneriatele public-private care accelerează transformarea; în al doilea rând, pe investiţiile în competenţele digitale ale funcţionarilor publici; şi, în al treilea rând, pe o strategie sistemică, pe termen lung, mai degrabă decât pe proiecte individuale. Digitalizarea administraţiei este un proces care necesită consecvenţă, dar aduce beneficii enorme – pentru stat, companii şi cetăţeni. 

După extinderea bugetului pentru apărare la peste 4% din PIB, Polonia a devenit un lider regional. Cum se reflectă acest efort militar în dezvoltarea economică şi industrială?

Într-adevăr, Polonia este în prezent una dintre ţările NATO cu cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru apărare în raport cu PIB-ul. Acest lucru se datorează contextului evident de securitate, dar şi convingerii că investiţiile în apărare pot stimula creşterea economică. Acest efect este deja vizibil – industria noastră de armament trece printr-o perioadă de creştere fără precedent. Companiile poloneze participă la contracte majore, creează noi locuri de muncă şi investesc în cercetare şi dezvoltare. Modernizarea armatei înseamnă, de asemenea, dezvoltarea de tehnologii cu dublă utilizare, unele dintre ele fiind aplicate ulterior în sectorul civil, cum ar fi electronica, robotica sau securitatea cibernetică. Desigur, achiziţionăm o parte din echipamente din străinătate, dar tot mai multe componente şi sisteme sunt fabricate în Polonia. Fabricile noastre de armament, cum ar fi fabrica de arme din Radom, îşi intensifică producţia şi îşi măresc capacitatea de export. Merită menţionate, de exemplu, puştile Grot şi rachetele poloneze Piorun, care sunt produsele de export de succes ale Poloniei. Acestea găsesc numeroşi cumpărători în străinătate şi confirmă calitatea ingineriei poloneze. Din punct de vedere economic, este important ca aceste investiţii în apărare să devină un stimul pentru întregi lanţuri industriale – de la producţie la service, instruire şi export. Şi exact asta se întâmplă. Polonia nu numai că îşi consolidează securitatea, ci şi construieşte o industrie de apărare modernă şi competitivă, care devine una dintre forţele motrice ale economiei.  

Ce rol joacă companiile poloneze din apărare în lanţurile de aprovizionare NATO şi ce oportunităţi de cooperare există cu industria românească?

Companiile poloneze din domeniul apărării sunt foarte active în lanţurile de aprovizionare ale NATO la mai multe niveluri. Polonia joacă un rol cheie în producţia de muniţie, printre altele, în cadrul proiectelor comune cu alte ţări ale Alianţei. De exemplu, fabrica din Niewiadów îşi extinde capacitatea de producţie la 180.000 de proiectile de 155 mm pe an. Acest lucru extinde rolul nostru mult dincolo de nevoile interne, poziţionând Polonia ca un centru important pentru producţia de muniţie avansată de artilerie în cadrul NATO. Grupul Niewiadów produce, de asemenea, sisteme portabile de deminare, care sunt achiziţionate de Agenţia de Sprijin şi Achiziţii NATO (NSPA). Prezenţa noastră în lanţul de aprovizionare al NSPA, o instituţie care deserveşte aproape toate statele membre ale NATO, este fără îndoială un semnal politic şi economic că Polonia este pregătită să devină un furnizor important al NATO.

Companiile poloneze produc o gamă largă de echipamente militare, de la vehicule la componente pentru echipamente, care sunt utilizate de forţele aliate. De exemplu, Polskie Zakłady Lotnicze Mielec şi Świdnik furnizează elicoptere. Companiile poloneze sunt, de asemenea, implicate în proiecte comune de cercetare şi dezvoltare, dezvoltând tehnologii şi soluţii inovatoare pentru nevoile NATO. Pe lângă producţie, acestea oferă şi servicii de sprijin logistic esenţiale pentru funcţionarea alianţei, în special în Europa de Est. Polonia îşi poate valorifica acum poziţia geografică, considerată timp de secole o provocare strategică pentru apărarea naţională, ca să investească în interoperabilitate şi să implementeze standarde logistice internaţionale, nu numai pentru a funcţiona eficient în cadrul ecosistemului NATO, ci şi pentru a juca un rol semnificativ în cadrul acestuia. Exemplul centrului logistic din Rzeszów demonstrează cât de importantă a devenit Polonia ca verigă în lanţul logistic al NATO.

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării dumneavoastră, să ne amintim că Polonia şi România au semnat în 2022 un acord interguvernamental privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, la implementarea căruia lucrăm. În prezent, există potenţial de cooperare în producţia de drone şi elicoptere. Există, de asemenea, o serie de instrumente europene care fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri numit Readiness 2030, în cadrul căruia ţările noastre pot derula proiecte comune.

Credeţi că inteligenţa artificială şi apărarea sunt viitorul industriei poloneze, la fel cum industria prelucrătoare şi energia au fost în ultimele două decenii?

Polonia îşi consolidează din ce în ce mai mult poziţia pe harta tehnologică a Europei, în special în domeniul inteligenţei artificiale şi într-un sector care a devenit crucial în ultimii ani, şi anume inovarea în domeniul apărării. Acesta este cu siguranţă viitorul industriei poloneze, având în vedere cheltuielile masive pentru apărare, rolul Poloniei în războiul din Ucraina şi interesul manifestat faţă de Polonia de către cei mai mari producători mondiali de tehnologie de vârf.

Datorită utilizării unor soluţii de ultimă generaţie, standul polonez a stârnit un mare interes în cadrul recentei expoziţii de apărare DSEI, care a avut loc la Londra în luna septembrie a acestui an. Polonia a prezentat drone autonome bazate pe inteligenţă artificială şi sisteme antidrone, precum şi tehnologia inovatoare Liquid RAN, care reduce costurile de operare a reţelelor de comunicaţii tactice şi se aliniază cu cele mai recente tendinţe în domeniul apărării. În acest context, merită menţionat şi faptul că firma poloneză care produce această tehnologie inovatoare s-a numărat printre cei 14 câştigători ai celei de-a doua faze a acceleratorului de inovare în domeniul apărării NATO DIANA. Polonia s-a clasat, de asemenea, pe locul patru printre ţările NATO în ceea ce priveşte numărul de aplicaţii pentru acest program.

Polonia este adesea descrisă ca o „economie de rezilienţă”. Care sunt lecţiile principale pentru România din experienţa poloneză?

În ultimii treizeci de ani, economia poloneză a trecut printr-o transformare fără precedent. Am devenit una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere economică din Europa. În ultimii şapte ani, am depăşit cele mai mari ţări din regiune şi ne-am situat printre liderii UE în ceea ce priveşte creşterea economică. Conform datelor Institutului Economic Polonez, PIB-ul Poloniei a crescut cu un uimitor 24,9% între primul trimestru al anului 2018 şi al doilea trimestru al anului 2025, plasându-ne în prezent printre primele douăzeci de economii ale lumii. 

Creşterea economică este susţinută, fără îndoială, de investiţiile în infrastructură, care vor fi şi mai semnificative anul viitor. Acest lucru este valabil atât pentru proiectele de apărare, cum ar fi programul East Shield, cât şi pentru investiţiile finanţate din fonduri UE, în principal Planul Naţional de Reconstrucţie (KPO). Boomul economic este alimentat şi de tranziţia energetică, inclusiv de investiţiile în parcuri eoliene din Marea Baltică şi în reţeaua de transport, precum şi de investiţiile în căile ferate şi în Portul Central de Comunicaţii. 

Rezilienţa economiei noastre este garantată cu siguranţă de diversificarea economică, integrarea în lanţurile de aprovizionare globale şi creşterea investiţiilor şi a consumului. Investitorii care aleg Polonia subliniază stabilitatea juridică şi normativă, evidenţiind faptul că dereglementarea economiei poloneze prin simplificarea prevederilor legale reprezintă o schimbare pozitivă. De asemenea, este apreciată reducerea foarte eficientă a inflaţiei. Prognoza FMI privind inflaţia presupune o scădere la 2,8% în 2026, de la 3,8% în 2025.

De asemenea, ar trebui acordată atenţie rezilienţei digitale, care implică investiţii în tehnologii legate, printre altele, de inteligenţa artificială, care ȋntăresc securitatea infrastructurii digitale, ceea ce implică suveranitatea datelor şi rezilienţa infrastructurilor critice.

Pe un ton mai personal – ce mesaj transmiteţi mediului de afaceri din România despre modul în care inovaţia şi securitatea pot coexista într-o economie modernă?

Inovarea şi apărarea merg mână în mână. Să nu uităm că, din punct de vedere istoric, industria armamentului a fost întotdeauna un motor al inovării. La urma urmei, adaptarea tehnologiilor militare în scopuri civile a contribuit la dezvoltarea aviaţiei moderne de transport de pasageri şi chiar a internetului. Prin urmare, este firesc ca aceste două sfere să se suprapună şi să servească drept sursă de inspiraţie pentru soluţii de afaceri. Atât Polonia, cât şi România au specialişti excelenţi în domeniul IT şi al tehnologiilor moderne. Să-i lăsăm să-şi facă treaba!