O piaţă în perpetuă schimbare

► Fie că mergem la supermarket, că ne cumpărăm ceva de la farmacie sau că ajungem până la mall pentru a ne completa garderoba, fie că alegem să comandăm ceva online - acum aproape orice e disponibil în mediul virtual -, comerţul e omniprezent în viaţa de zi cu zi.

► În ultimul an, peisajul local de retail s-a schimbat considerabil, iar pandemia a jucat un rol decisiv, acest eveniment mondial punându-şi amprenta şi asupra industriei cumpărăturilor, ca şi în cazul altora. Unele evenimente pot fi puse exclusiv pe seama pandemiei şi crizei sanitare generate de aceasta. Altele însă, au fost doar grăbite cu câţiva ani.

► Pentru a încerca să anticipăm direcţia de mers a acestui sector de bază pentru economie, am sintetizat câteva evoluţii marcante din industrie.

► A apărut primul hipermarket 100% self check-out, adică fără casieri care să scaneze produsele şi să încaseze plata. Existau deja case de marcat de acest tip în multe magazine, însă nicăieri ele nu erau singura opţiune. Astfel, piaţa muncii se schimbă în comerţ, un sector care angajează în total, pe toate segmentele, circa 850.000 de oameni, conform ultimelor date.

► Vânzările online de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei au ajuns la 200-220 de milioane de euro în 2020 în contextul în care toată piaţa de bunuri de larg consum este estimată la 20-22 mld. euro. Jucătorii din piaţă spun că ponderea acestui tip de comerţ va ajunge la 4% până în 2025, astfel că încasările din online se vor apropia de pragul de 1 mld. euro, conform estimărilor ZF. Înainte de pandemie, online-ul avea mult sub 0,5% din vânzările de profil. O altă schimbare în această piaţă a fost creşterea numărului de tranzacţii cu cardul sau cu telefonul.

► Dispar graniţele în comerţ, toată lumea vinde de toate. Dacă până nu de mult magazinele de tip hipermarket, supermarket, proximitate modernă şi discount erau destinate clientului final, iar cele de tip cash&carry se adresau revânzătorilor, acum toată lumea încearcă să acopere toate tipurile de clienţi. Mai mult, magazinele de jucării au  componentă de supermarket, iar cele de electro-IT vând şi articole auto sau de bricolaj. Motivul? Oamenii vor să stea cât mai puţin la shopping, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, într-un singur loc.

► Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au recomandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

► Localizare, regionalizare, naţionalism şi patriotism sunt toţi termeni ce pot fi folosiţi pentru a descrie acelaşi fenomen: orientarea consumatorilor către produse „made in Romania”. Trendul, deşi vizibil încă sw dinainte de 2020, a fost accelerat de pandemie.

► Apar astfel o serie de întrebări, momentan fără răspuns. Cum arată viitorul comerţului? Este el un mix echilibrat de online şi offline sau domină unul dintre segmente? Cheia fidelizării consumatorilor este specializarea tot mai mare a formatelor sau din contră se caută „magazine cu de toate pentru toţi”? Ce şansă au micii comercianţi să reziste pe o piaţă unde marile nume încep să îşi completeze oferta cu noi şi noi categorii de produse? Ce contează pentru un consumator care merge la cumpărături?