Supliment ZF Rezidenţial. Dincolo de infrastructură

Într-o Capitală care se extinde rapid spre Ilfov, dar unde presiunea pe infrastruc­tura existentă devine tot mai greu de gestionat, investiţiile în mobilitate şi în educaţie sunt o necesitate strategică. La eveni­mentul ZF Tendinţe în piaţa reziden­ţială 2025, organizat recent, au fost conturate priorităţile care pot reseta modul în care se dezvoltă oraşele: infrastructura de transport alternativ şi integrarea infrastructurii şcolare în planurile de urbanism.

„Miza celor zece drumuri radiale din Bucureşti nu o reprezintă accesul autoturismelor, ci facilitarea transportului în comun. Vom avea şi piste pentru biciclete, tocmai pentru a încuraja transportul alternativ. În plus, vom proiecta şi parcări de tip park & ride“, a explicat Irinel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Planurile includ conectarea Capitalei cu reţeaua naţională prin Autostrada de Centură A0 şi extinderea reţelei de metrou şi a trenului metropolitan. Scopul este clar: reducerea traficului auto care sugrumă oraşul şi oferirea de alternative reale de mobilitate urbană. În acest sens, proiectul DR1, care leagă bulevardul Timişoara de A0, este cel mai avansat.

În paralel cu proiectele de infrastructură rutieră, oraşul Bucureşti suferă de o criză acută de infrastructură şcolară. Potrivit datelor ISMB, 216 din cele 423 de unităţi de învăţământ de stat din Capitală funcţionează în două schimburi, iar alte şapte au trecut deja la trei schimburi. Lipsa investiţiilor în reabilitări şi construcţii noi determină condiţii de studiu precare, care afectează nu doar performanţa elevilor, ci şi calitatea vieţii familiilor din zonă.

„Nu e suficient să aduci o grădiniţă într-un proiect rezidenţial. Familiile vor şcoală primară, gimnaziu, liceu. Este nevoie de o infrastructură educaţională completă pentru ca o dezvoltare imobiliară să devină cu adevărat o comunitate“, a spus Ioana Necula, CEO Genesis College.

Pe fondul neimplicării autorităţilor locale, marii dezvoltatori au decis să investească direct în infrastructura educaţională. Genesis College transformă fosta clădire Petrom Tower într-o unitate de învăţământ completă. Verita International School va deschide un nou campus în Amber Forest, o investiţie de 18 milioane de euro. Iar Mark Twain International School lansează o unitate de învăţământ la Ştefăneştii de Jos, pentru 800 de elevi.

Aceste proiecte vizează zonele cu cea mai rapidă creştere demografică, unde infrastructura publică este total depăşită. În judeţul Ilfov, populaţia a crescut cu peste 40% între 2011 şi 2022, iar accesul la servicii educaţionale rămâne insuficient.

Dezvoltarea urbană sustenabilă presupune nu doar locuinţe noi, ci şi acces facil la educaţie, transport, recreere şi locuri de muncă. Oraşele nu pot funcţiona în logica expansiunii haotice, fără o planificare coerentă. În lipsa infrastructurii publice, mediul privat vine cu soluţii punctuale, dar este esenţială o colaborare mai strânsă cu autorităţile.

„Primarii sunt surprinşi de creşterea numărului de copii. Dar această creştere vine din urbanizarea accelerată pe care chiar ei o autorizează. Trebuie să existe o viziune integrată, unde dezvoltarea imobiliară vine împreună cu investiţii publice şi planificare pe termen lung“, se arată într-o analiză ZF.

Transportul eficient şi accesul la educaţie sunt fundamentul oricărei comunităţi durabile. Doar construind infrastructura care contează, oraşele pot deveni mai bine conectate, mai echilibrate şi mai pregătite pentru viitor.