Supliment ZF Rezidenţial. Presiunea pe piaţa rezidenţială creşte tot mai mult, pe măsură ce scăderea livrărilor duce la o creştere a preţurilor

♦ În Bucureşti în T1 au fost tranzacţionate peste 11.200 de case şi apartamente, în scădere cu 5,4% comparativ cu primul trimestru din 2024, în timp ce în Ilfov s-au vândut 1.960 locuinţe, în creştere cu 2,4% ♦ La nivel naţional s-au vândut aproape 37.000 de locuinţe, în scădere cu 4,9% comparativ cu T1 din 2024 ♦ Cele mai multe locuinţe s-au vândut în Constanţa, Cluj şi Timiş ♦ Zonele din nordul Capitalei vor atrage, în premieră, peste 50% din cele 18.000 de noi locuinţe prevăzute spre finalizare în acest an în regiunea Bucureşti – Ilfov ♦ 49% din oferta nouă din Capitală se adresează segmentului mass market ♦ Doar 6.600 de locuinţe sunt în dezvoltare în prezent în regiunea Bucureştiului cu termene de livrare în 2026 şi 2027, faţă de începutul de 2024, când circa 11.300 de unităţi erau în construcţie, cu termene de livrare prevăzute pentru 2025 şi 2026.

Dezvoltatorii vor finaliza în acest an circa 20.000 de apartamente în Bucureşti şi zona limitrofă, în proiecte începute în urmă cu 2-3 ani, iar preţurile de vânzare ar putea creşte cu două cifre faţă de 2023, este de părere Gabriel Voicu, executive vicepreşedinte SVN România.

„Sunt în construcţie câteva proiecte mari, care au mai multe faze. S-ar putea să vedem o creştere de preţ mai mare în 2024 faţă de cea de anul trecut, de două cifre, dar până în 20%. Pentru că vedem o revenire a cererii“, a spus managerul în cadrul conferinţei ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială.

În opinia lui Gabriel Voicu, piaţa rezidenţială este într-o revenire puternică în ultimele 6 luni. În Bucureşti şi Ilfov avem un plus de 20% la vânzări în T1, iar la nivel naţional de 19%.

„Toţi indicatorii ne arată o revenire a creditării. Anul trecut vorbeam de inflaţie, de IRCC în creştere. Avem acum produse de creditare cu 5,5% rată fixă. Cererea a scăzut la începutul anului trecut, din cauza înăspririi condiţiilor de finanţare. Tranzac­ţiile la nivel de cash au fost însă constante, chiar şi atunci. Au fost şi zvonuri că se pră­bu­şesc preţurile, ceea ce nu s-a întâmplat. Apoi şi-a revenit treptat şi finanţarea“.

La nivelul Capitalei se observă o creştere uşoară a numărului de apartamente noi disponibile în Ilfov vs Bucureşti, dar nu semnificativ mai mare. „Sunt proiecte începute acum 2-3 ani şi încă nu era un dezechilibru atât de mare“.

Pentru consultanţii din imobiliare una dintre marile probleme ale pieţei locale este lipsa de predictibilitate, atât în ceea ce priveşte autorizarea proiectelor, cât şi aspectele legislative, fiind dificil pentru analişti şi investitori să elaboreze un plan de business pe termen lung.

„Vin investitori care vor să fie activi în Bucureşti, găsesc teren şi ne cer un business plan. Dar e greu să faci un plan şi să calculezi un randament la exit când nu ştii pe ce te bazezi în următorii 5-10 ani“.

Peste 13.200 de case şi apartamente au fost vândute în Bucureşti şi împrejurimi în primele trei luni din acest an, în scădere cu 4,3% faţă de perioada similară din 2024, potrivit unei analize realizate de către compania de consultanţă imobiliară SVN Romania pe baza statisticilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În Bucureşti au fost tranzacţionate peste 11.200 de locuinţe în primul trimestru din acest an, în scădere cu 5,4% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce în judeţul Ilfov au fost vândute 1.960 de locuinţe, în creştere cu 2,4% comparativ cu primele trei luni din 2024.

Variaţiile anuale diferite dintre cele două zone pot fi explicate şi prin scăderea numărului de locuinţe noi finalizate în Bucureşti, concomitent cu livrarea unui număr tot mai ridicat de locuinţe în localităţile limitrofe Capitalei.

„Primul trimestru din 2025 a fost unul bun pentru cea mai mare piaţă rezidenţială din România, în ciuda unui rezultat cu 4,3% mai redus faţă de perioada similară a anului trecut, într-un context în care începutul lui 2025 a fost marcat de incertitudini socioeconomice dar şi de o perioadă prelungită de concedii la debutul anului. Scăderea ofertei, coroborată cu o cerere care a rămas la un nivel ridicat, a dus o presiune şi mai ridicata pe preţurile de tranzacţionare. Cu toate acestea, potenţialii cumpărători par a se fi adaptat deja la noile preţuri, accesibilitatea cumpărării unei locuinţe menţinându-se încă la un nivel bun“, a comentat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

Aproximativ 18.000 de noi locuinţe ar putea fi finalizate în Bucureşti şi împrejurimi în acest an potrivit datelor SVN Romania, un nivel la fel de redus ca cel înregistrat în 2024, când în regiunea Bucureştiului a fost livrat cel mai mic număr de locuinţe din ultimii cinci ani.

Aproape 37.000 de case şi apartamente au fost vândute în România în primele trei luni din acest an, în scădere cu 4,9% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Cele mai multe unităţi rezidenţiale au fost tranzacţionate în Constanţa, Cluj şi Timiş, mai arată statisticile oficiale.

Numărul autorizaţiilor de construire emise în 2024 pentru clădiri rezidenţiale amplasate în Bucureşti a fost cu 2% mai mic comparativ cu 2023, cu 20% mai redus faţă de nivelul din 2022 şi cu aproape 39% mai redus faţă de 2021, potrivit datelor INS. În acelaşi timp, suprafaţa totală utilă autorizată spre construire în Bucureşti a scăzut anul trecut cu aproape 6% faţă de volumul din 2023 şi cu 27% comparativ cu 2022.

Zonele din nordul oraşului vor atrage, în premieră, peste 50% din cele aproximativ 18.000 de noi locuinţe estimate spre livrare în acest an în Bucureşti şi împrejurimi – înregistrarea acestui volum va depinde, ca şi în alţi ani, de respectarea planurilor de dezvoltare dar şi de capacitatea de raportare şi înregistrare oficială a locuinţelor finalizate.

Nordul oraşului va fi şi în acest an principalul pol de dezvoltare rezidenţială din Bucureşti deoarece în zonă se află în faze avansate de dezvoltare mai multe proiecte de mari dimensiuni, dar şi într-un context în care zonele limitrofe oraşului, în special Pipera – Tunari, înregistrează o dezvoltare semnificativă, şi ca urmare a scăderii numărului de autorizaţii de construire emise în Bucureşti.

Estul Bucureştiului va deveni, de asemenea în premieră, a doua cea mai importantă zonă de dezvoltare rezidenţială din oraş şi împrejurimi, cu o cotă de circa 16,8% din oferta nouă estimată spre finalizare în 2025, în timp ce zona de vest a oraşului ar urma să atragă circa 15,8% din livrările preconizate pentru acest an.

Cele mai multe locuinţe care ar urma să fie finalizate în 2025 în Bucureşti şi împrejurimi, adică aproximativ 48,6% din oferta nouă, se adresează segmentului mass market. Locuinţele care ţintesc segmentul middle market vor deţine o pondere estimată la circa 44,7%, în creştere de la aproximativ 36,4% în 2023. Concomitent, proiectele premium şi de lux vor deţine o cotă de aproximativ 6,7% din oferta nouă.