Supliment ZF Rezidenţial. Rabla pentru locuinţe? Cum se poate face trecerea de la clădiri cu risc seismic la locuinţe nZEB?

♦ Bucureştiul, una dintre cele mai expuse capitale din lume la risc seismic, are peste 2.500 de clădiri vulnerabile, însemnând un pericol major pentru sutele de mii de oameni care locuiesc în ele ♦ Deşi fondurile pentru consolidare există, ritmul intervenţiilor este mult sub necesar, iar iniţiativa privată este frânată de proceduri greoaie şi de lipsa unor strategii clare.

Peste 2.500 de clădiri din Bucureşti sunt astăzi înregistrate oficial ca având risc seismic, în condiţiile în care cifra include clădiri expertizate, fără a le lua în calcul pe cele care nu au fost supuse unei expertize, astfel încât cifra poate fi mai mare. Dintre acestea, aproximativ 350 sunt în clasa I de risc, ceea ce înseamnă că ar putea suferi daune majore sau chiar prăbuşiri în cazul unui cutremur puternic. Cu toate acestea, într-un an, Primăria Capitalei a reuşit să finalizeze consolidarea a doar şase imobile. Un calcul simplu arată că, în acest ritm, finalizarea lucrărilor pentru toate clădirile vulnerabile ar necesita peste 400 de ani.

Potrivit reprezentanţilor primăriei, între 2017 şi 2019 s-au realizat lucrări de punere în siguranţă şi intervenţii de urgenţă la circa 179 de imobile. Cu toate acestea, cele mai multe clădiri încă aşteaptă fie expertiza tehnică, fie demararea efectivă a lucrărilor de consolidare. În paralel, o nouă hartă interactivă a riscului seismic lansată de Ministerul Dezvoltării promite să ajute autorităţile locale să prioritizeze şi să acceseze fondurile disponibile.

„Siguranţa seismica a clădirilor este o prioritate. Există finanţare 100% de la bugetul de stat pentru consolidare, inclusiv pentru expertiza necesară. Este esenţial ca autorităţile locale să şi acţioneze proiectele mature“, a declarat ministrul Cseke Attila.

În ciuda existenţei programelor şi fon­durilor, Bucureştiul înregistrează doar 11 blocuri de locuinţe şi trei şcoli în proces de consolidare cu finanţare din aceste surse, o cifră infimă raportată la nevoile reale.

 

Poate fi Oradea un exemplu?

Deşi nu are risc seismic, în Oradea se in­vesteşte de aproape 20 de ani în reabi­li­tarea clădirilor. Soluţia? Supraim­pozi­tarea alături de soluţii de finanţare la îndemână precum un credit de la primărie. Cine nu reno­vează plăteşte şi de 5-6 ori impozitul anual, iar cine renovează o face cu dobândă zero. Mai mult, cât timp clădirea este păs­tra­tă în stare bună, nici impozit nu se va mai plăti.

Cu sute de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene în ultimii ani.

Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioane de euro.

La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca. Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani.

Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro.

 

Andrei Sandu, CEO şi fondator Media City: Avem nevoie de un program naţional de reabilitare completă pentru următorii 10-20 de ani.

 

Un patrimoniu vechi, o vulnerabilitate neglijată

O problemă esenţială în Capitală este stocul imens de locuinţe vechi, construite înainte de introducerea standardelor antiseismice moderne. „În fostele state comuniste, ponderea locuinţelor vechi este de 80-85%. Nu putem ignora acest stoc, dar nici să îl lăsăm să se degradeze. Avem nevoie de un program naţional de reabilitare completă pentru următorii 10-20 de ani“, avertizează Andrei Sandu, CEO şi fondator Media City.

În ultimii 20 de ani, standardele de locuire s-au schimbat dramatic: de la termopane, la încălzire în pardoseală şi clădiri cu consum energetic aproape zero (nZEB). Locuinţele vechi împreună cu vulnerabilităţile structurale adâncesc discrepanţa faţă de proiectele rezidenţiale moderne.

 

Consolidare sau reconstrucţie?

Pentru mulţi dezvoltatori, reconstrucţia din temelii în zonele urbane pare o opţiune mai pragmatică decât salvarea unor clădiri ineficiente.

„Acolo unde putem construi de la zero, putem evita greşelile trecutului. Avem ocazia să creăm oraşe moderne, cu infrastructură gândită de la bun început: străzi, trotuare, utilităţi, parcuri. Aceasta este direcţia către care ar trebui să mergem“, explică Alex Skouras, managing partner Alesonor.

România are un avantaj rar în Europa: suprafeţe industriale ample, care pot fi reconvertite în dezvoltări rezidenţiale integrate. „În Belgia nu mai poţi construi de la zero, terenurile sunt toate reconvertite. Aici încă există această oportunitate şi trebuie valorificată cu viziune“, adaugă Yannick Van de Parre, country manager Speedwell România.

 

Lecţii din vest: cum funcţionează responsabilitatea colectivă

Un model de bune practici vine din Belgia, unde autorităţile locale au dreptul să oblige asociaţiile de proprietari să intervină atunci când o faţadă prezintă risc pentru siguranţa publică. „Nu există opţiunea de a ignora problema. Ori cureţi, ori renovezi, ori autoritatea intervine direct, iar costurile sunt imputate asociaţiei de proprietari“, spune Yannick Van de Parre.

În România, un mecanism similar ar putea accelera în mod decisiv reabilitarea fondului construit, mai ales în contextul riscului seismic ridicat.

 

Un ceas care tătăie din viitorul oraşului

Cu peste 80% dintre localităţile ţării incluse pe harta riscului seismic, timpul de reflecţie a expirat. Fără intervenţii rapide, Bucureştiul rămâne vulnerabil nu doar în faţa unui posibil cutremur, ci şi în faţa unei degradări lente, ireversibile a spaţiului urban.

„Este o cursă contra cronometru. Salvăm ce mai putem sau pierdem oraşul bucată cu bucată“, concluzionează unul dintre dezvoltatorii consultaţi în cadrul acestui material.

Responsabilitatea este acum în mâinile tuturor: administraţie, investitori, comunităţi. Pentru că viitorul oraşului se decide în fiecare zi în care o clădire veche rămâine neconsolidată.