• Leu / EUR4.9474
  • Leu / GBP5.8404
  • Leu / USD4.7141
Supliment ZF Smart City

Galerie foto

Oraşe inteligente, dar şi responsabile

13 oct 2021 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Sticlă, hârtie, electrocasnice, mase plastice, baterii - toate sunt articole care fac obiectul asociaţiilor şi al companiilor care şi-au asumat responsabilitatea reciclării. Rata de recuperare a acestor materiale şi obiecte este încă redusă la nivelul României, însă centrele de reciclare fac eforturi pentru a le da o nouă viaţă. Problema este la jumătatea drumului dintre consumatori şi reciclatori, mai exact la centrele de colectare, iar aici statul joacă un rol-cheie.

Un oraş inteligent vine la pachet cu tehnologii care să faciliteze viaţa de zi cu zi, cu spaţii verzi şi eficiente, cu proiecte de mobilitate urbană ecologică, dar, fără îndoială, şi cu o responsabilitate pusă pe umerii cetăţenilor săi, aceea de a colecta selectiv şi de a recicla cât mai mult din cantitatea de deşeuri generată. Interesul în rândul consumatorilor există, însă infrastructura de colectare are mare nevoie de dezvoltare.

„Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. Este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre deşeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele“, spune Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare.

Oradea este un oraş care poate fi luat ca model atunci când vine vorba de implementarea sistemelor de reciclare, adaugă Marius Costache, acest oraş implementând soluţia de a plăti pentru câte deşeuri generezi.

„Nu este o variantă uşor de adoptat, mai ales dacă ne gândim la zona de blocuri, dar chiar şi acolo ar exista soluţii la nivel de asociaţie.“

Astăzi, în România doar 5% din deşeurile colectate din localităţi ajung să se transforme în materiale reciclate, potrivit datelor Green Group. Rata de colectare separată a deşeurilor rămâne o problemă în România, ţară unde acest indicator este de 11,5%, la coada clasamentului statelor membre ale Uniunii Europene. Ţinta este de 55% până în 2030, iar media europeană este de 45%.

Ţările nordice, pe de altă parte, sunt un etalon al Europei din punctul de vedere al reciclării. Ele duc sub 1% la groapa de gunoi şi au o rată a reciclării spre 60%. Germania, Olanda şi Belgia au de asemenea rate foarte mari de reciclare, însă rata scade mergând spre sudul Europei.

Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă, consideră şi Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group, cu activitate în mai multe domenii, printre care şi reciclarea.

„Creşterea calităţii vieţii conduce şi la creşterea cantităţii de deşeuri. În Franţa se ajunge la 120 kg pe om/an, la noi media este în jur de 80 kg/om în Bucureşti. Pe măsură ce calitatea vieţii creşte, putem să vedem cum cantitatea de deşeuri din Capitală este mult mai mare faţă de cantitatea de deşeuri generată de locuitorii din oraşele mici din ţară“, spune Corneliu Pascu.

Printre produsele cele mai poluante, atunci când ajung la groapa de gunoi, se numără bateriile, în cazul cărora există obligativitatea colectării a 45% din media cantităţilor puse pe piaţă în ultimii trei ani.

„Avem în acest moment în jur de 5.000 de puncte de colectare, dar nu sunt suficiente. Câteva milioane bune de baterii se aruncă anual în România. Dacă acum rugăm pe cineva să se uite câte baterii uzate are în casă, va găsi între 8 şi 16 baterii, dacă nu are copii. Dacă are copii, numărul este şi mai mare. Dacă suntem optimişti, 20% ajung la reciclare. Producătorii şi retailerii ştiu lecţia şi le trimit la reciclare, dar de la populaţie nu cred că mai mult de 15% ajung la reciclare“, spune Elena Gaspar, preşedintele Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB).

În tot acest context, organizaţiile şi asociaţiile depun eforturi pentru a educa populaţia şi a implica autorităţile. De pildă, Recicleta, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, a colectat anul trecut 127 de tone de materiale reciclabile din peste 600 de scări de bloc din Bucureşti, de la instituţii de învăţământ şi actori privaţi.

„Colectarea de la scări de bloc a început prin parteneriatul nostru cu Kaufland de cinci ani. Am început să luăm flyere de la scările de bloc şi am creat o infrastructură pentru ca oamenii să adune hârtiile în cutiile pe care noi le punem în scările de bloc. Hârtia trebuie să fie curată, necontaminată, pentru a se putea transforma din nou în hârtie“, spune Radu Hădăreanu, manager al Recicleta.

Şi deşeurile electrice pot fi un subiect al reciclării, iar Environ este unul dintre actorii care şi-au asumat această responsabilitate, în calitate de ONG care colectează electronicele de la producători şi se ocupă de parcursul lor ulterior.

„Cam 85% dintr-un echipament electric poate fi reciclat. Noi am dezvoltat o reţea de circa 4.000 de puncte de colectare, organizate în principal în magazinele în care se comercializează astfel de echipamente. Există obligaţia legală ca toţi cei care vând produse electrice să organizeze şi puncte de colectare pentru deşeurile de mici dimensiuni. Pentru cele mari există obligaţia de preluare gratuită de la domiciliu în momentul în care se vinde un produs nou“, spune Roxana Puia, director de marketing la Environ.

Pentru a încuraja reciclarea, oamenilor trebuie însă să le fie la îndemână soluţiile de reciclare, să nu facă un efort deosebit pentru asta. Principala obligaţie a autorităţilor este crearea de puncte de colectare. Un rol important îl are şi educaţia ecologică, însă şi acolo mai sunt mulţi paşi de făcut.

Marius Costache, director general al  Green Weee şi Green Glass: Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. Este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre deşeuri ca fiind gunoaie, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă.

 

Parteneri: