Daniel Rusen, Microsoft România: Trebuie să valorificăm avantajele competitive pe care le avem şi să transformăm România într-un „hotspot” digital

România ar putea deveni un „hotspot“ digital în regiunea Europei Centrale şi de Est dacă priorităţile pe termen mediu şi lung ale mediului de afaceri şi ale sectorului public ar fi adoptarea unor strategii de digitalizare conforme cu tendinţele din industrie şi nevoile companiilor, investiţia în dezvoltarea competenţelor tehnice şi digitale, adoptarea unui pachet legislativ care să faciliteze accesul la tehnologiile de tip „cloud computing”, realizarea continuă a proiectelor de transformare digitală şi integrarea soluţiilor de securitate cibernetică în orice proiect de transformare digitală, susţine Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul subsidiarei locale a gigantului IT american Microsoft.

„România este una dintre ţările din regiune care dispun de numeroase avantaje competitive, iar valorificarea acestora va transforma ţara noastră într-un hotspot digital. Acesta este de altfel şi obiectivul nostru, la Microsoft. Un studiu realizat de noi - Digital Futures Index - la nivelul a 16 ţări din Europa, inclusiv România, indică o corelaţie strânsă între progresul digital şi rezultatele economice şi sociale ale unei ţări, statele avansate din acest punct de vedere având economii mai competitive, un nivel mai ridicat al salariului mediu, dar şi un nivel mai scăzut de poluare”, a declarat Daniel Rusen pentru ZF, adăugând că unul dintre principalele avantaje competitive ale României este numărul foarte mare de talente în domeniul digital.

„Datele arată că peste 43% din studenţii din România sunt absolvenţi ai unor facultăţi tehnice, peste media europeană de 30%. Aproape 90.000 de specialişti în IT şi cloud ies de pe băncile facultăţilor în fiecare an. De asemenea, România deţine a doua cea mai mare populaţie de dezvoltatori de software din regiunea CEE (Europa Centrală şi de Est – n. red.), respectiv peste 200.000 de specialişti şi experţi IT. Se estimează că până în 2025 în România vor fi create peste 650.000 de locuri de muncă pe roluri tehnice / IT.“

În industria IT din România activează circa 27.000 de companii, din care 100 sunt companii multinaţionale care au deschis centre de dezvoltare şi excelenţă pe plan local care contribuie la creşterea economică a ţării.

„Industria IT are o contribuţie de 6,2% din PIB şi o rată de creştere de trei ori mai mare decât cea economică”, a punctat Rusen.

Totodată, un alt avantaj pe care îl are România în regiune la capitolul industrie IT este ecosistemul de start-up-uri de tehnologie, care mai ales în ultimii 2-3 s-a dezvoltat într-un ritm extrem de alert, tot mai multe proiecte locale tech atrăgând nu doar investiţii autohtone ci şi din străinătate.

„Fondurile de investiţii au încredere în startup-urile din România. În 2021, au investit peste 130 milioane dolari, de trei ori mai mult decât în 2020. Este pentru prima oară după UiPath când bariera de 100 milioane dolari este depăşită”, a subliniat directorul de marketing şi operaţiuni din cadrul Microsoft România.

Însă, el a atras atenţia, că deşi România are toate aceste avantaje competitive, încă se situează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte digitalizarea.

Conform rezultatelor Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), publicat de Uniunea Europeană în 2021, doar 10% din populaţia din România are cunoştinţe digitale de bază şi doar 3 din 10 micro-întreprinderi din România folosesc tehnologii digitale de bază.

„Dezvoltarea competenţelor tehnice şi digitale este critică pentru a asigura succesul proiectelor de transformare digitală“, a precizat Rusen.

 „Companiile de tip «digital-first» şi cele care demaraseră proiecte de transfomare digitală înainte de începerea pandemiei au avut un avantaj competitiv major. Ele s-au adaptat mai rapid şi au reuşit să transforme provocările în oportunităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru economiile cu un nivel ridicat de digitalizare”, a precizat Rusen.

Declanşarea pandemiei a accelerat procesele de transformare digitală din cadrul companiilor locale, în cazul celor care nu aveau deja demarate astfel de proiecte, criza sanitară forţând digitalizarea pentru ca acestea să poată rămâne relevante pe piaţă.

„Proiectele de transformare digitală au contribuit în primul rând la creşterea rezilienţei în afaceri. Când vorbim despre rezilienţă, ne referim la capacitatea unei companii, organizaţii de a se adapta la o schimbare, şi evident cât de rapid o face. Dar pe lângă această rezilienţă, companiile au descoperit şi alte beneficii ca rezultat direct al transformării digitale. Unul dintre beneficii ar fi accesul la segmente noi de clienţi, care au generat surse noi de venituri, un exemplu concret în acest sens fiind reprezentat de soluţiile de telemedicină - numărul persoanelor care folosesc acest serviciu a crescut de 50 de ori în ultimii doi ani. Un alt beneficiu este flexibilitatea de a scala odată cu cererea pieţei. Aici putem vorbi de companiile de curierat care au înregistrat o creştere majoră a cererii în ultimii doi ani. Soluţiile de tip cloud care oferă un nivel ridicat de scalabilitate au reprezentat soluţia ideală pentru a susţine creşterea afacerii”, a explicat reprezentantul Microsoft România. Totodată, el a punctat faptul că un alt beneficiu al transformării digitale accelerate din pandemie este şi digitalizarea proceselor şi a operaţiunilor care s-a tradus în optimizare de costuri. „Soluţiile de tip RPA (Robotic Process Automation) au jucat un rol important în digitalizarea proceselor unei companii. Implementate ca urmare a unor provocări din pandemie, aceste soluţii au avut impact direct în creşterea productivităţii şi / sau scăderea costurilor operaţionale.”

Nu în ultimul rând, a precizat Rusen, un alt câştig al digitalizării accelerate dictate de pandemie este şi accesul la forţă de muncă specializată la distanţă după implementarea cu success a soluţiilor de tip “remote work”. „De exemplu, numărul de oportunităţi de muncă la distanţă pentru software developers a crescut de 8 ori. Acest lucru arată totodată că piaţa muncii înregistrează o creştere accelerată a oportunităţilor pentru persoane cu competenţe IT şi digitale. Conform unui studiu realizat de LinkedIn în 2021, companii din toate industriile au angajat într-un ritm accelerat dezvoltatori software. Dacă ne uităm doar la industria auto, în ultimele circa 12 luni au fost angajaţi cu 35% mai mulţi dezvoltatori software decât ingineri mecanici.”

Ce obiceiuri digitale se vor păstra şi după pandemie?

► „Este clar că accesarea online a serviciilor va continua să fie un obicei şi după pandemie. După cum spuneam, în ultimii doi ani în România au apărut peste 4 milioane de noi utilizatori de servicii onlin, iar, potrivit studiului McKinsey, peste 70% au declarat că vor continua să utilizeze serviciile online şi după pandemie. Explicaţia este simplă: confortul şi facilităţile pe care le oferă noile tehnologii.”

► „Munca la distanţă se va transforma într-un mod de lucru hibrid în care mulţi angajaţi vor lucra două-trei zile de la birou şi două-trei zile la distanţă. Acest lucru se datorează unui paradox  - în timp ce 70% din angajaţi doresc flexibilitate în ceea ce priveşte munca de acasă, 65% din ei declară că simt nevoia interacţiunilor umane.”

► „Adopţia de tehnologie va continua într-un ritm accelerat atât în mediul de afaceri, cât şi în sectorul public. Peste 72% dintre companii declară că vor accelera proiectele de transformare digitală pe termen scurt şi mediu.”