Conor Dempsey, Managing Director MSD România şi Moldova: România are toate ingredientele pentru a avansa: expertiză medicală, repere strategice, un cadru european tot mai clar şi o nevoie evidentă de modernizare

Pentru companiile americane, România nu este doar o piaţă de consum, ci o piaţă de dezvoltare şi inovare. De la producţie, servicii financiare, sănătate şi până la zona de IT şi tehnologie, companiile americane au o amprentă puternică în economia românească. Şi nu numai. Pentru că în multe cazuri, România a devenit acasă pentru centre globale de servicii ale firmelor americane, angajaţii români livrând soluţii pentru sute de pieţe pe care operează companiile americane. Şi în oameni stă „secretul” atractivităţii României pentru investitorii americani. Nu mai vorbim doar despre „unde putem produce mai eficient”, ci despre „unde putem construi viitorul”.

Cincisprezece lideri locali şi regionali din companii americane de top au răspuns întrebărilor ZF construite pe zece teme: educaţie şi competenţe, investiţii, competitivitate, economie verde şi digitală, sănătate, unicitate şi atuuri pentru business, guvernanţă, infrastructură, inovaţie şi provocări pentru companii. 

 

 

► Industria farmaceutică se schimbă cu o viteză incredibilă. Cum va arăta pacientul român al viitorului  în viziunea MSD?

Pacientul român al viitorului va fi, înainte de toate, mai informat, mai implicat şi mai conectat la propriul parcurs de sănătate. Dar, când vorbim despre viitor, cred că este esenţial să atragem atenţia asupra unei direcţii care necesită implicare maximă: sănătatea femeii.

România continuă să se confrunte cu indicatori îngrijorători în această zonă. Cancerul de col uterin are în România o incidenţă de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar mortalitatea rămâne semnificativ peste media europeană. În acelaşi timp, cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femeile din România, reprezentând aproximativ 28% dintre cazurile noi de cancer la femei. 

La acestea se adaugă provocări precum mortalitatea maternă, printre cele mai mari din Europa, accesul inegal la servicii medicale şi povara altor afecţiuni care afectează calitatea vieţii femeilor. Aceste cifre arată că viitorul pacientului român trebuie construit pornind de la educaţie pentru sănătate, prevenţie, diagnostic precoce şi un traseu medical mai clar şi mai accesibil.

Din perspectiva MSD, pacientul viitorului va avea un nivel mai ridicat de educaţie pentru sănătate, îşi va cunoaşte atât drepturile, cât şi responsabilităţile şi va adopta prevenţia ca parte firească a stilului de viaţă. Ne dorim să vedem consolidarea unei autentice culturi a prevenţiei, în care vaccinarea împotriva HPV, participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin şi cancerul de sân, precum şi viitoarele programe de screening pentru cancerul pulmonar să devină comportamente obişnuite pentru populaţie.

Educaţia pentru sănătate, alfabetizarea în cancer şi promovarea prevenţiei sunt esenţiale pentru ca oamenii să înţeleagă cum pot preveni o boală, care sunt factorii de risc, ce simptome necesită atenţie şi când trebuie să solicite ajutor medical. În egală măsură, traseul pacientului trebuie să fie clar, predictibil şi accesibil, indiferent dacă vorbim despre cancer, hipertensiune arterială pulmonară sau alte afecţiuni cronice.

Pacientul viitorului va fi şi un utilizator activ al tehnologiei. Instrumentele digitale, inteligenţa artificială şi aplicaţiile de evaluare a riscului pot contribui la identificarea mai rapidă a persoanelor cu risc crescut şi la orientarea lor către servicii medicale adecvate. Vedem deja semnale încurajatoare în această direcţie, prin interesul generat de instrumentele digitale de evaluare a riscului pentru cancer pulmonar şi cancer de col uterin dezvoltate de MSD România.

Nu în ultimul rând, pacientul viitorului va beneficia de progresele extraordinare ale ştiinţei. Tratamentele devin tot mai personalizate, iar inovaţia deschide perspective care păreau imposibile în urmă cu doar câţiva ani.

În viziunea MSD, succesul sistemului de sănătate al viitorului nu va fi măsurat doar prin accesul la inovaţie, ci şi prin capacitatea de a muta accentul de la tratarea bolii la prevenirea acesteia. Pacientul român al viitorului nu va mai fi un beneficiar pasiv al serviciilor medicale, ci un partener activ al sistemului de sănătate – informat, digitalizat şi orientat către prevenţie.

► Care sunt punctele forte ale României şi unde ar mai trebui îmbunătăţiri astfel încât să ţinem pasul cu toate aceste schimbări din domeniul farmaceutic?

România are câteva puncte forte care îi permit să ţină pasul cu transformările din domeniul farmaceutic şi al sănătăţii. În primul rând, există expertiză clinică valoroasă şi profesionişti foarte bine pregătiţi şi dedicaţi pacienţilor. În al doilea rând, există deja câteva repere instituţionale şi strategice importante: un sistem HTA funcţional şi în maturizare, un Plan Naţional de Cancer aliniat direcţiilor europene şi o strategie naţională pentru boli cardio- şi cerebrovasculare, proiecte de digitalizare şi o deschidere tot mai mare către mecanismele europene noi. Acestea nu rezolvă singure toate problemele, dar reprezintă o bază de la care se poate construi.

Totodată, digitalizarea sistemului de sănătate face paşi concreţi. Modernizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) prin PNRR, Registrul electronic de vaccinare şi transparentizarea datelor reprezintă fundamentele unei guvernanţe moderne, bazate pe dovezi.

Mai există un avantaj important: România nu trebuie să inventeze de la zero direcţia strategică. În oncologie există deja cadrul european şi naţional. În CVD, direcţia europeană este foarte clară. În bolile rare, UE a construit reţele de expertiză, platforme de registru şi instrumente de colaborare care pot inspira şi organiza mai bine traseul pacienţilor la nivel naţional. Pentru industrie, acest context este relevant pentru că oferă mai multă predictibilitate şi un limbaj comun în jurul priorităţilor de sănătate.

Pentru ca aceste premise să se transforme în rezultate concrete pentru pacienţi, sunt necesare progrese în câteva zone esenţiale:

• Accesul efectiv: România a făcut progrese în accesul formal la inovaţie, dar în continuare există întârzieri între evaluare şi accesul real al pacientului la tratament. Reducerea acestui interval – prin procese mai rapide, mai previzibile şi mai bine coordonate – rămâne una dintre cele mai importante priorităţi. Mecanismele europene pot sprijini acest proces, dar nu pot substitui necesitatea unor îmbunătăţiri la nivel naţional.

• Organizarea traseului pacientului: În România, provocarea nu este doar dacă un medicament este sau nu disponibil, ci şi cât de repede ajunge pacientul la diagnosticul corect, la specialistul potrivit şi la tratament. În practică, apar diferenţe importante de acces, inclusiv între mediul urban şi rural, iar aceste discrepanţe afectează direct rezultatele în sănătate. Din această perspectivă, investiţia în organizarea parcursului pacientului este la fel de importantă ca investiţia în terapie.

• Infrastructura de date: Fără date bune, nu poţi evalua corect nici accesul, nici rezultatele, nici echitatea. European Health Data Space şi proiecte precum Observatorul Naţional pentru Date în Sănătate arată direcţia corectă, însă aceasta trebuie dublată de registre funcţionale, interoperabilitate şi capacitatea de a folosi datele în deciziile de rambursare, prioritizare şi monitorizare a rezultatelor. Progrese precum dezvoltarea Registrului Electronic Naţional de Vaccinare sau modernizarea PIAS creează deja premisele unei guvernanţe mai bine fundamentate şi mai transparente, bazate pe date.

• Utilizarea eficientă a resurselor: Nu este vorba doar despre controlul costurilor, ci despre alocarea inteligentă a bugetului către intervenţiile care aduc cel mai mare beneficiu: prevenţie, diagnostic precoce, managementul riscului şi tratament la momentul potrivit. Exact aici se întâlnesc interesele pacienţilor, ale finanţatorului şi ale companiilor inovatoare: un sistem care cheltuieşte mai eficient este şi un sistem mai capabil să susţină accesul la inovaţie pe termen lung.

În concluzie, România are toate ingredientele pentru a avansa: expertiză medicală, repere strategice, un cadru european tot mai clar şi o nevoie evidentă de modernizare. Dar pasul decisiv va veni din capacitatea de a lega aceste elemente între ele: acces la medicamente inovatoare, traseu coerent al pacientului, prevenţie, date şi utilizarea inteligentă a resurselor. Doar astfel progresele din domeniul farmaceutic se pot traduce, în mod real, în rezultate mai bune pentru pacienţi.

► Cum s-a schimbat piaţa locală de medicamente în viziunea MSD în ultimii 10-15 ani?

În ultimul deceniu şi jumătate, piaţa locală de medicamente a trecut printr-o transformare reală. Dacă în trecut discuţia era dominată mai ales de disponibilitate şi volum, astăzi vorbim tot mai mult despre valoare terapeutică, rezultate pentru pacient şi capacitatea sistemului de a integra inovaţia într-un mod sustenabil. Din perspectiva MSD, acesta este unul dintre cele mai importante progrese: faptul că accesul la medicamente inovatoare a devenit mult mai prezent în agenda publică, iar evaluarea tehnologiilor medicale a început să joace un rol mai clar în deciziile de rambursare şi finanţare.

Introducerea şi consolidarea procesului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) au reprezentat paşi importanţi în această direcţie, contribuind la o mai bună structurare a deciziilor de acces. În paralel, la nivel european, noile mecanisme, precum evaluările clinice comune (Joint Clinical Assessment – JCA), creează premisele pentru o analiză ştiinţifică mai coerentă şi mai coordonată între statele membre, cu potenţial de a reduce duplicarea evaluărilor şi de a susţine decizii mai rapide la nivel naţional.

Pentru România, impactul acestor evoluţii depinde însă în mare măsură de modul în care sunt integrate în procesele interne. Deşi există progrese la nivel de evaluare, accesul efectiv al pacienţilor continuă să fie influenţat de etapele post-HTA şi de disponibilitatea resurselor, ceea ce face ca timpul până la tratament să rămână, în unele cazuri, mai lung decât în alte state europene.

Pacienţii oncologici simt cel mai puternic această schimbare – accesul la imunoterapie a transformat practic prognosticul mai multor tipuri de cancer, cu efecte reale atât asupra supravieţuirii, cât şi asupra calităţi vieţii. În ultimii 10–15 ani, piaţa farmaceutică din România a evoluat către un sistem mai orientat spre valoare, cu o prezenţă tot mai mare a terapiilor inovatoare şi un rol crescut al evaluării HTA.

În paralel, în ultima decadă, am asistat la o evoluţie exponenţială a viziunii statului român în ceea ce priveşte sănătatea publică. Planul Naţional de Cancer, lansat în 2022, a creat un cadru modern, axat pe prevenţie, depistare precoce, diagnostic-tratament şi calitatea vieţii supravieţuitorilor, aliniindu-se obiectivelor europene. Complementar, vaccinarea anti-HPV este 100% compensată pentru fete şi băieţi cu vârsta între 11 şi 26 de ani şi 50% pentru femeile cu vârsta între 27 şi 45 ani. Este pentru prima dată când prevenţia – de la screening la vaccinare – este privită explicit ca investiţie, nu ca un cost, cu beneficii majore la nivel de individ şi societate, iar acest lucru se vede în strategiile naţionale de sănătate publică ce urmează modelul european.