Despre energia viitorului

România este pe punctul de a deveni cel mai mare producător de gaze din UE prin intermediul proiectul Neptun Deep, este una dintre ţările avansate în ceea ce priveşte aducerea pe plan local a tehnologiei nucleare SMR, există potenţial în zona de materii prime critice, iar apropierea de Ucraina o poziţionează geografic strategic pentru procesul de reconstrucţie aşteptat la nivel global. Acest set de caracteristici fac din piaţa locală o ţintă pentru investiţiile americane.

 

Neptun Deep, investiţia de 4 miliarde de euro pentru a scoate 100 de miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate din Marea Neagră, este acum unul dintre cele mai importante proiecte energetice la nivel european, dar debutul său a fost posibil prin investiţiile asumate de americanii de la ExxonMobil, alături de OMV Petrom. ExxonMobil a intrat în perimetrul Neptun din Marea Neagră în 2008, iar până în 2022 a avut calitatea de operator pentru acest proiect strategic. În 2022, Romgaz a cumpărat participaţia Exxon pentru suma de 1 mld. dolari. În ciuda acestui exit, Darryl Nirenberg, ambasadorul SUA în România, spunea recent că Neptun Deep este unul dintre cele mai importante proiecte energetice europene ale următorului deceniu, care poate consolida securitatea energetică a regiunii. Primele molecule de gaze din Neptun Deep sunt aşteptate pentru anul viitor, iar producţia anuală este estimată la 8 miliarde de metri cubi.

 

Coridorul vertical de gaze, investiţie strategică

Tot în sectorul gazelor naturale, Coridorul Vertical este unul dintre cele mai importante proiecte pentru diversificarea alimentării cu gaze la nivel european prin injecţia de la LNG american.

Conceptul Coridorului Vertical a fost promovat de România încă din anul 2016 ca iniţiativă strategică în scopul reducerii dependenţei de gazele ruseşti şi facilitării aprovizionării cu LNG american produs de companii americane atât din Statele Unite ale Americii cât şi de companii americane din alte zone ale globului: Africa de Nord, offshore-ul Ciprului, câmpurile Leviathan şi Tamar etc. prin terminalele LNG din Grecia existente (Revythoussa, Alexandroupolis) precum şi din alte terminalele în fază de proiect (ex. Dioriga), se arată într-o prezentare a Transgaz.

Coridorul Vertical, componentă a Coridorului Sud-Nord din cadrul Iniţiativei celor 3 Mări (I3M), va contribui la diversificarea surselor de gaze naturale şi la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale a statelor din centrul şi estul Europei şi Balcani. O dezvoltare coordonată a sistemelor acestor ţări şi a capacităţilor de interconectare poate contribui la transformarea regiunii şi continentului din perspectiva securităţii aprovizionării cu gaze şi să permită României să devină un pol de dezvoltare economică a Europei.

Energia nucleară este un alt domeniu de cooperare între România şi SUA, iar cel mai poplar proiect este cel al reactoarelor mici modulare (SMR) de la Doiceşti cu tehnologia americană NuScale. Proiectul Doiceşti (Dâmboviţa) presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti, o investiţie de 7 mld. $

Ca etape de dezvoltare, acestea ar fi cele mai importante.

„Memorandumul de Înţelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat iniţial, în anul 2019, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum şi ICGB - compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB. În data de 1 decembrie 2022, în marja celei de-a 22-a reuniuni a Summitului World LNG organizată la Atena, TRANSGAZ, BULGARTRANSGAZ, FGSZ, DESFA, ICGB şi GASTRADE au semnat un nou Memorandum de Înţelegere (MoU) privind Coridorul Vertical care, ca noutate faţă de versiunea precedentă, include ca parte semnatară şi compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul şi viitorul operator al terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024 - cooperarea pentru Coridorul Vertical este consolidată prin semnarea unui Memorandum de Înţelegere care prevede participarea a trei noi operatori: GTSO din Ucraina, Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, Eustream din Slovacia. Acest coridor va aduce prestigiu României şi securitate energetică pentru ţările din estul Europei, Republica Moldova şi Ucraina, dar şi pentru centrul Europei.”

Prin implementarea Coridorului Vertical se va asigura o capacitate de transport totală de 9,41 mld. m/an într-o prima etapă, urmând ca în etapa a doua capacitatea de transport totală să ajungă la 27 mld m3/an. În prezent, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 mld m3/ an. Efortul investiţional necesar pentru implementarea proiectelor pe Coridorul Vertical este de
1.649,7 mil. euro pentru asigurarea scenariului de capacitate de cca 9,41 mld. m3/an, fiind nevoie de finanţare americană şi de finanţare din fonduri europene nerambursabile.

Anul trecut a mai avut loc e etapă pentru implementarea proiectului.

Prin implementarea Coridorului Vertical se va asigura o capacitate de transport totală de 9,41 mld. m/an într-o prima etapă, urmând ca în etapa a doua capacitatea de transport totală să ajungă la 27 mld. m3/an. În prezent, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 mld m3/ an. Efortul investiţional necesar pentru implementarea proiectelor pe Coridorul Vertical este de 1.649,7 mil. euro pentru asigurarea scenariului de capacitate de cca 9,41 mld m3/an, fiind nevoie de finanţare americană şi de finanţare din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Domeniul Energiei 2025 (P-TEC 2025), eveniment desfăşurat la Atena care reuneşte ţările din Europa Centrală şi de Est, Statele Unite şi parteneri instituţionali europeni, cu scopul de a consolida securitatea energetică, Nova Power & Gas, Transgaz şi compania Atlantic – See LNG Trade din Grecia au semnat un memorandum de înţelegere. În baza memorandumului, Nova Power & Gas va colabora cu partenerii naţionali şi regionali pentru dezvoltarea de soluţii comune de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (LNG), contribuind la diversificarea surselor şi la consolidarea securităţii energetice a regiunii.

„Semnarea acestui memorandum este primul pas către asigurarea unui flux stabil şi sigur de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru regiunea noastră. Această colaborare poate fi extinsă prin construirea interconectorilor de energie electrică în tehnologie HVDC, magistrale de fibră optică şi centre de date pentru AI, toate amplasate în lungul Coridorului Vertical de Gaze Naturale. Beneficiile proiectelor vor fi foarte mari în întreaga regiune”, a declarat, la acel moment,Teofil Mureşan, preşedinte CA şi fondator al E-INFRA.

 

Nuclear şi materii prime critice

Energia nucleară este un alt domeniu de cooperare între România şi SUA, iar cel mai popular proiect este cel al reactoarelor mici modulare (SMR) de la Doiceşti cu tehnologia americană NuScale. Proiectul Doiceşti (Dâmboviţa) presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti, o investiţie de 7 mld. dolari într-o tehnologie care ar putea revoluţiona producţia de energie nucleară. Noua centrală va utiliza tehnologia americană NuScale Power, prin punerea în funcţiune a şase reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Proiectul se află în acest moment într-un moment în care este pusă sub semnul întrebării oportunitatea realizării investiţiei pe fondul costurilor foarte mari.
Un alt sector care a intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite sunt materiile prime critice din România, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea.