Elisabeta Moraru, country director, Google România: În cadrul Google, România nu este doar un simplu birou pe harta globală a companiei, ci un adevărat motor de inovaţie în regiune

Pentru companiile americane, România nu este doar o piaţă de consum, ci o piaţă de dezvoltare şi inovare. De la producţie, servicii financiare, sănătate şi până la zona de IT şi tehnologie, companiile americane au o amprentă puternică în economia românească. Şi nu numai. Pentru că în multe cazuri, România a devenit acasă pentru centre globale de servicii ale firmelor americane, angajaţii români livrând soluţii pentru sute de pieţe pe care operează companiile americane. Şi în oameni stă „secretul” atractivităţii României pentru investitorii americani. Nu mai vorbim doar despre „unde putem produce mai eficient”, ci despre „unde putem construi viitorul”.

Cincisprezece lideri locali şi regionali din companii americane de top au răspuns întrebărilor ZF construite pe zece teme: educaţie şi competenţe, investiţii, competitivitate, economie verde şi digitală, sănătate, unicitate şi atuuri pentru business, guvernanţă, infrastructură, inovaţie şi provocări pentru companii. 

 

► Ce are unic România de business în comparaţie cu alte state din Europa de Est?

România are numeroase puncte forte în zona de business. De la forţa de muncă bine pregătită, creativitate şi inovaţie până la infrastructură de internet, România are multe cărţi de jucat, cu care poate construi propuneri de business de nerefuzat. De altfel, ţara noastră este un lider zonal în multe privinţe.

Pregătirea românilor este apreciată în companiile din întreaga lume, tradiţia solidă în informatică a noastră este recunoscută peste tot. România posedă o resursă umană cu un potenţial uriaş, capabilă să livreze la cele mai înalte standarde globale. De altfel, avem o mulţime de colegi români în Google, plecând de birourile din Europa (Zürich, Dublin, Londra, Varşovia şi altele) şi până în Mountain View, în Statele Unite, la sediul central al companiei, ocupând poziţii până la cel mai înalt nivel al ierarhiei.

În cadrul Google, România nu este doar un simplu birou pe harta globală a companiei, ci un adevărat motor de inovaţie în regiune. La nivel internaţional, jucăm un rol absolut esenţial în ecosistemul de hardware şi software Google, prin statutul de cel mai mare centru de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (ceasuri şi brăţări inteligente) din regiunea EMEA.

În prezent, Google are în Bucureşti 2 birouri şi aproximativ 400 de angajaţi. Colegii mei de aici fac parte din echipe strategice precum Google Wearables Health Experiences, Google Research şi soluţii de infrastructură Google Cloud. De exemplu, de curând am lansat global noua aplicaţie Google de fitness şi sănătate, Google Health, alături de un antrenor personal dedicat bazat pe inteligenţă artificială. Acesta din urmă reprezintă o inovaţie „made in Romania”, dezvoltat alături de sportivi şi antrenori de performanţă; o funcţionalitate care ajunge direct la utilizatorii din întreaga lume.

România este nucleu extraordinar de creativitate în zona de conţinut prin YouTube, cu audienţă regională. În prezent, peste 13 milioane de adulţi vizionează zilnic conţinut pe platformă în România. YouTube este un mediu esenţial unde creatorii locali, afacerile şi industriile creative capătă o voce puternică, modelând consumul de conţinut la nivel naţional, dar cu mare rezonanţă şi în afara graniţelor. Aici trebuie să menţionez LooLoo Kids, unul dintre cele mai iubite canale cu cântece şi conţinut educaţional pentru copii din întreaga lume, primul din Europa Centrală şi de Est care a primit distincţia „Butonul de diamant” pentru atingerea pragului de 10 milioane de abonaţi, în 2019. Acesta este creaţia unui cuplu din Iaşi, Cristina şi Alexandru Badan, al căror business pe YouTube a ajuns în prezent la peste 130 de milioane de abonaţi. Dar mai sunt mulţi alţii, muzica din România, în principal, fiind un important produs de export pe YouTube. Poate cel mai relevant exemplu este Inna, o cântăreaţă din România cu un public global.

► Ce oportunităţi apar în economia verde şi digitală?

AI-ul a deschis uşa către o nouă dimensiune a dezvoltării socio-economice, iar exploatarea acestei resurse, dacă o pot numi aşa, va fi cea care îşi va pune cel mai mult amprenta pe direcţia viitorului.  Se estimează că AI-ul ar putea aduce o creştere estimată la $25 trilioane, prin accelerarea descoperirilor ştiinţifice, transformări profunde ale mediului de business, creştere economică şi bunăstare socială. Pentru EU, acest lucru ar însemna un avans estimat la 1,2 trilioane euro în următorii 10 ani.

Cu ajutorul AI-ului, avansul cercetărilor ştiinţifice accelerează reducând ani de muncă la luni. Avem posibilitatea, ca societate, să descoperim medicamente şi tratamente ale unor boli într-un ritm inimaginabil până acum. Mai mult, este posibil un viitor apropiat în care toate bolile cunoscute să aibă un leac. AI-ul poate fi o şansă generaţională de a aduce schimbări pozitive majore în societate.

Chiar dacă acum se vorbeşte mult despre înlocuirea omului de AI, de fapt avansul tehnologic poate crea mai multe slujbe, cu 78 milioane mai multe decât numărul celor care se vor pierde. Google este dedicat 100% în pregătirea oamenilor pentru economia digitală: vorbim deja de 100 milioane de persoane la nivelul global care şi-au îmbunătăţit competenţele digitale în cadrul programelor dezvoltate şi susţinute de Google. Dacă ne uităm doar în România, Google a susţinut peste 1 milion de români să-şi dezvolte abilităţile digitale şi a oferit resurse şi cursuri pentru digitalizarea a mii de IMM-uri, cu focus pe AI în ultimii ani, prin iniţiative precum Google Atelierul Digital.

Economia verde reprezintă o oportunitate imensă de a îmbina creşterea economică cu protejarea mediului. Noi credem că inovaţia tehnologică, în special AI-ul, este catalizatorul esenţial pentru obţine acest obiectiv. Adoptarea pe scară largă a IA poate debloca eficienţe operaţionale majore, având potenţialul de a reduce emisiile globale cu 3,2 până la 5,4 gigatone de CO2 anual până în 2035, în sectoare cheie precum energia, hrana şi mobilitatea. De altfel, în 2024, doar utilizarea a cinci dintre produsele noastre bazate pe AI au ajutat la reducerea a aproximativ 26 de milioane de tone metrice de emisii de gaze cu efect de seră. Un exemplu concret este Google Solar API, care foloseşte învăţarea automată pentru a identifica potenţialul solar al clădirilor, facilitând adoptarea energiei curate.

În ceea ce priveşte acţiunile noastre directe pentru sustenabilitate, avem un obiectiv ambiţios de a funcţiona cu energie 100% fără emisii de carbon (CFE), în fiecare oră a fiecărei zile, până în 2030. Până în prezent, am semnat acorduri pentru peste 4,5 GW de energie curată în Europa, contribuind direct la securitatea energetică. În 2025, Google a fost cel mai mare cumpărător corporativ de energie curată din lume. Ne concentrăm constant pe eficienţa maximă a infrastructurii. Centrele noastre de date sunt printre cele mai eficiente la nivel global. În 2024, am reuşit să reducem emisiile generate de energia centrelor de date cu 12% la nivel global, în ciuda creşterii cererii pentru serviciile noastre.

Mai mult, ne integrăm în comunităţile locale transformând căldura reziduală a centrelor de date într-o resursă valoroasă. Oferim această căldură gratuit pentru reţelele locale de termoficare, sprijinind mii de gospodării din ţări precum Finlanda şi Germania să se încălzească sustenabil. Prin aceste iniţiative, Google demonstrează că putem investi în infrastructura viitorului, dezvoltând tehnologii care nu doar ne alimentează serviciile, ci construiesc un ecosistem mai fiabil şi mai curat pentru toată lumea.

► Care sunt perspectivele viitoare ale relaţiilor economice dintre România şi SUA, cu accent pe inteligenţă artificială, digitalizare, şi tehnologii avansate?

Adoptarea AI-ului oferă României posibilităţi de dezvoltare imense. Studiile arată că, dacă România adoptă pe scară largă AI-ul generativ, ar putea avea  un avans de 14-16 miliarde de euro la PIB-ul naţional în următorii 10 ani. Aceasta ar însemna o transformare prin creşterea productivităţii în mai mult de jumătate dintre locurile de muncă.

Dacăw vorbim despre noi tehnologii, numeroase cercetări demonstrează că firmele care îşi analizează şi procesează eficient datele înregistrează o profitabilitate superioară. Soluţiile AI precum cele de la Google democratizează acest domeniu: astăzi nu mai este necesar să fii un programator de elită ca să faci o analiză complexă de business, fiind suficientă uneori o simplă conversaţie naturală cu un asistent digital.

O perspectivă pozitivă vedem în modernizarea serviciilor publice. Un studiu pe care l-am lansat recent alături de think tank-ul Edge Institute confirmă că 59% dintre români au o atitudine pozitivă faţă de digitalizare, dar, în acelaşi timp, reliefează faptul că aparatul administrativ are o nevoie acută de îmbunătăţire a competenţelor tehnologice. Aici intervine potenţialul uriaş de investiţie şi inovaţie: o analiză dedicată a relevat că sectorul public românesc ar putea debloca o valoare adăugată de 660 de milioane de euro pe parcursul următorilor 10 ani doar prin integrarea inteligenţei artificiale. Practic, tehnologia poate transforma statul, asigurând servicii rapide şi permiţând realocarea resurselor umane către sarcini cu valoare ridicată.

Însă pentru ca România să rămână competitivă, argumentele viitorului trebuie să se mute dinspre performanţa exclusivă în IT-ul tradiţional înspre alfabetizarea digitală a întregii societăţi şi adoptarea rapidă a inteligenţei artificiale. România trebuie să utilizeze capitalul şi inovaţia din SUA pentru a ajuta modul în care statul şi companiile locale iau decizii, valorificând analiza datelor şi noile instrumente AI.

Există un contrast evident în piaţa românească: suntem competitivi pe anumite paliere tehnologice (resursă umană specializată, infrastructură digitală), însă ne confruntăm cu un decalaj major de competenţe digitale la nivelul populaţiei generale, unde ocupăm ultimele locuri în UE. Mai mult, rata de adoptare a AI în companiile locale rămâne sub media europeană, aşa cum subliniază studiul Google din 2024  (The economic opportunity of generative AI in CEE), dar şi analizele recente ale altor instituţii financiare şi tehnologice.

Există mult loc de creştere pe aceste paliere, iar aici este nevoie de concentrarea unor eforturi şi resurse, atât din zona publică, cât şi din cea privată.