• Leu / EUR4.7537
  • Leu / GBP5.4855
  • Leu / USD4.3082
Suplimente

Afacerile antreprenoriale trebuie să-şi reducă dependenţa de fondatori

Afacerile antreprenoriale trebuie să-şi reducă dependenţa de fondatori

Autor: Mădălina Panaete

2 nov 2015 279

Companiile antreprenoriale româ­neşti trebuie să-şi reducă dependenţa de fondator, să se gândească din timp la un succesor astfel încât preluarea unui business de câteva zeci sau sute de milioane de euro să nu-l găsească nepregătit şi să îşi asume riscuri pentru a ajunge la succes - acestea au fost câteva din concluziile dezbaterii organizate săptămâna trecută la Iaşi la evenimentul „Campioni în business 2015” - ediţia din Transilvania. Vulnerabilităţile compa­ni­ilor româneşti au reprezentat subiectul discuţiei moderate de Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Finan­ciar, la care au participat Viorel Curta, director regional corporate în cadrul BCR, Şerban Roman, country manager al fondului de investiţii Enterprise Investors, şi Florin Deaconescu, parte­ner în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România.

 

„Trebuie să-ţi asumi riscuri ca antreprenor pentru că altfel nu ai cum să ai succes“

„Cred că pentru o companie de suc­ces importante sunt două sau trei lucruri şi anume unde este societatea la nivel naţional şi de ce a ajuns acolo, care sunt trendurile în industrie şi echipa. Busi­nessul nu depinde de el, de un manager, ci de o echipă care să se adapeze din mers”, spune Şerban Roman, country mana­ger la Enterprise Investors. El afirmă că într-o companie trebuie „să fie pa­tru roţi, iar dacă se sparge una să funcţioneze celelalte trei”. Astfel, antreprenorul trebuie să facă un pas în spate şi să delege alţi manageri care să se ocupe de diferite activităţi în cadrul companiei. El dă exemplul unor ţări din vestul Europei unde fondatorul este în boardul companiei.

Ideea sa a fost susţinută şi de Florin Deaconescu, partener în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România, care afirmă că unul din lucrurile pe care le-a observat la companiile româneşti este dependenţa de fondator. Cu toate acestea, managerul crede că nu este simplu pentru un antreprenor să-şi lase businessul pe mâna unei alte persoane.  „Sunt businessuri cu o istorie de 20 de ani şi acel business este al antrepre­no­rului. Nu le vine uşor să aducă pe cineva care să facă o treabă bună sau şi mai bună decât o face el.

Sunt unii care nu au curajul să se lase provocaţi de cineva”, a completat Florin Deaconescu.

Cei mai mulţi antreprenori români aleg să-şi conducă singuri businessurile, excepţiile de companii locale cu management „de afară” fiind într-un număr redus. În România, antrepre­norii nu au încredere să aducă pe cineva la conducerea companiei, care să ia decizii alături sau în locul lor, lucru mai puţin întâlnit în ţările din vest, acolo unde şi mediul de business a ajuns la un alt nivel.

În plus, multe din afacerile ro­mâneşti puse pe picioare la începutul ani­lor ’90 au ajuns acum la un moment în care generaţiile se schimbă. Însă „moş­­tenitorii” trebuie să fie bine pre­gă­tiţi pentru a prelua businessul părinţilor.

„Avem deja 25 de ani de capitalism şi unele businessuri au ajuns la momentul în care trebuie să facă trans­ferul către o nouă generaţie. Nu văd prea bine pregătit acest lucru. Am văzut crize în companii care au făcut schimbul de la o generaţie la alta. Copiii au rămas cu businessuri mari în braţe şi trebuia să fie pregătiţi mai bine”, mai spune Florin Deaconescu.

 

Businessuri româneşti precum Transavia, Maravet, Cris-Tim, Ana Hotels sau Kober au ajuns deja la etapa în care se face schimbul de ştafetă, unele dintre ele fiind conduse deja de moştenitori, aşa cum este cazul Ana Hotels, sau care încă se pregătesc pentru „reatragerea” fondatorului.

O altă problemă care s-a discutat în timpul evenimentului „Campioni în business” de la Cluj-Napoca a fost finanţarea businessurilor antrepre­no­riale şi modul în care acestea abordează tema împrumuturilor. Viorel Curta, director regional corporate în cadrul BCR, spune că este important ca antre­prenorii să aibă viziune şi să-şi poată finanţa businessurile cu cap pentru a ajunge la o creştere sustenabilă.

„Noi avem foarte mulţi antrepre­nori care vin şi ne spun că vor să facă bani repede. Banii se fac încet. De asemenea, e important ca antreprenorii să aibă continuitate în afaceri şi să-şi esti­meze riscurile. În criză mulţi antre­prenori au avut probleme pentru că nu au avut un brand care să le garanteze garanţia calităţii, dar şi expertiza. Însă finanţarea nu vine doar de la bancă. Dacă ne uităm la cifre, vedem că în criză împrumuturile acţionarilor le-au depăşit pe cele bancare, lucru care ar trebui să ne dea de gândit nouă, bancherilor”, a completat Viorel Curta.

 

Băncile se uită în general la antreprenori care au un model de business clar, cu focus pe performanţă

„Cea mai mare vulnerabilitate a companiilor locale este îndatorarea ridicată. Mulţi iau bani şi ajung să facă altceva cu ei decât ceea ce ştiau să facă. Nu poţi să faci zece lucruri deodată, mai bine concentrează-te pe lucrul pe care îl ştii cel mai bine”, a mai spus bancherul.

În plus, unele dintre „hibele” afacerilor antreprenoriale româneşti stau şi în nivelul de tehnologizare. Antreprenorii trebuie să fie la zi cu noile tehnologii şi să se adapteze din mers pentru a rămâne pe piaţă.

„Aş sugera fiecărui antreprenor să se întrebe care ar fi impactul din domeniul tehnologic asupra busine­ssu­lui propriu si asupra sectorului în care activează. Trebuie să se întrebe ce impact are acesta asupra ciclului de producţie, asupra lanţului logistic sau de aprovizionare, dar şi asupra com­portamentul consumatorilor”, explică Florin Deaconescu de la PwC România.

 

Evenimentul „Campioni în business” de la Cluj-Napoca a reunit peste 100 de antreprenori, analişti, bancheri sau consultanţi, ocazie cu care s-au analizat şi punctele forte şi slabe ale Clujului comparativ cu alte zone din ţară.

„Ca avantaje ale Clujului sunt mediul academic apreciat în Europa, forţa de muncă calificată şi conexiunea la intern. La vulnerabilităţi aş sublinia faptul că ar trebui să se facă mai mult pentru sprijinirea liberei iniţiative, ca de exemplu laboratoare de afaceri. Idei sunt, dar mai avem de luptat cu birocraţia”, a spus Viorel Curta, care pune pe lista de vulnerabilităţi faptul că Clujul este un oraş scump.

Şi Florin Deaconescu subliniază faptul că Clujul este un oraş scump prin pris­ma chiriilor foarte mari, însă subli­niază câteva aspecte pozitive, cen­trul universitar recunoscut, seriozi­ta­tea ridicată şi existenţa de parcuri industriale.

„Mediul academic, ambiţia şi seriozitatea au ajutat şi ajută în continuare acest oraş”, a spus şi Şerban Roman, country manager al Enterprise Investors.

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7537
Diferență: 0,1369
Ieri: 4.7524
Azi: 4.3082
Diferență: -0,4299
Ieri: 4.3164
Azi: 5.4855
Diferență: 3,0722
Ieri: 5.4550
Azi: 4.3166
Diferență: -0,8635
Ieri: 4.3241