Anuarul Top tranzacţii, care descrie cele mai mari tranzacţii din economie de-a lungul unui an, este cea mai aşteptată publicaţie a Ziarului Financiar de către comunitatea de M&A de pe piaţa românească.
Avocaţi, bancheri, consilieri de investiţii din companiile de consultanţă urmăresc evoluţia entităţilor scoase la vânzare, fie acestea companii, active sau divizii ale unor multinaţionale prezente local.
În perioada pandemiei activitatea de fuziuni şi achiziţii s-a oprit într-o primă fază, deal-urile s-au amânat, dar spre sfârşitul anului 2020 s-au reluat iar în 2021 a deveni chiar efervescentă.
Ziarul Financiar a numărat 243 de tranzacţii în 2021, peste media anilor anteriori. Pentru 2022 au fost raportate 196 de tranzacţii. Dacă în cazul celorlalte anuare – Cei mai mari jucători din economie, Top 1.000 companii sau Who’s who in business – este surprinsă o fotografie a situaţiei de la un moment dat din economie, în cazul Top tranzacţii avem dinamica businessului, fluxul.
Topurile sectoriale sunt într-un fel un bilanţ al economiei – balance sheet, un tablou al activelor şi pasivelor, pe când Top tranzacţii este P&L-ul, adică un fel de cont de profit şi pierderi, care surprinde activitatea de pe parcursul anului în termeni de cifră de afaceri şi profit, care se descarcă în conturile de bilanţ.
Noile companii sau companiile deţinute de noi proprietari urcă sau coboară în clasament şi indică o direcţie a economiei: are capitalul privat românesc capacitatea să construiască organizaţii puternice suficient de rapid încât să-şi menţină ponderea în economie? Adică viteza de creştere a firmelor româneşti este mai mare decât cea de aspirare de către capitalul străin? Aceasta este miza pentru următorii ani, iar pandemia a fost un test pentru capacitatea de rezilienţă a antreprenorilor români.
Nu este întâmplător că în noile condiţii economice, cu preţurile energiei de 5-10 ori mai mari decât în urmă cu doi ani, cea mai mare tranzacţie de pe piaţă a fost preluarea a 50% din proiectul Neptun Deep de exploatare a 200 mld. mc de gaze din Marea Neagră de către Romgaz de la americanii de la Exxon.
Statul român o ia într-un fel în sens invers faţă de parcursul din perioada 1997-2020, când a vândut companiile din energie la jucători strategici sau a listat părţi din cele controlate de stat.
În energie, aceasta s-ar putea să fie o tendinţă fundamentală pentru anii următori, având în vedere ce se întâmplă pe pieţele europene. Germania tocmai a naţionalizat Uniper, cel mai mare importator de gaz, iar EDF-Electricite de France, un fel de Renel al francezilor, care şi-au păstrat integrat sistemul de producţie, transport, distribuţie şi furnizare de energie electrică, a trecut integral în 2022 în mâinile statului francez.
Nu este foarte clar ce a cumpărat Romgaz cu un miliard de euro, având în vedere că proiectul este departe de faza de exploatare – este estimată o perioadă de cel puţin 5 ani până la extracţia şi aducerea gazului în sistemul naţional de transport.
Probabil că este pentru prima dată când primul deal din Top tranzacţii este o achiziţie făcută de un jucător român – fie acesta şi de stat. Energia este de altfel puternic reprezentată în top 10 tranzacţii din 2022, cu 7 parcuri solare şi alte proiecte de energie regenerabilă trecând de la jucători din Coreea de Sud sau Austria către alţi jucători internaţionali.
Forţa capitalului privat românesc este ilustrată de prezenţa frecventă la cumpărare a Dedeman, care are 200 de milioane de euro anual de plasat în economie sau de achiziţiile pe bandă rulantă ale furnizorului de servicii medicale Medlife, care ţinteşte afaceri de un miliard de euro în următorul deceniu.
Per ansamblu, cu toate ameninţările macro – inflaţie, dobânzi în creştere, preţuri insuportabile la energie – sau cele geostrategice de la est, piaţa de fuziuni şi achiziţii rămâne într-o bună dinamică. Energia antreprenorilor români şi foamea de profit a capitalului internaţional sunt sursele de creştere şi pentru viitor.
