„La 22 de ani, terminasem anul IV la Politehnica din Braşov, Facultatea de Electromagnetică. Mă pregăteam de anul V, care era an terminal şi în care trebuia să susţin examenele de final şi de diplomă. Mi-am ales la diplomă tema Proiectarea şi construcţia fizică a unei amplidine, un dispozitiv electromecanic de transmitere la distanţă, cu mare precizie, a mişcării în plan vertical şi orizontal. Dispozitivul se utiliza la avioane, pentru mişcarea aripilor şi a cozii. În vara aceea trebuia să-mi procur materiale, tranzistori, diode, rezistenţe variabile, carcasă, manete.
Visam să lucrez în energetică sau aviatică, în zona mea de specialitate. Pe vremea aceea se făceau repartiţii guvernamentale după terminarea facultăţii, în funcţie de nevoile ţării.
Din păcate sau din fericire, economia avea nevoia de dezvoltarea industriei de materiale de construcţii şi atunci am fost repartizat în Bucureşti, la institutul de cercetare şi proiectare în domeniu. Construcţiile, atât cele civile, cât şi cele industriale, dar şi energetice erau în plină dezvoltare şi era nevoie de foarte mult ciment. Am lucrat la proiectarea multor fabrici de ciment, nu numai în ţară, dar şi în străinătate. Am avansat de la inginer proiectant la şef de secţie la fabrica Highiz, şef de atelier de proiectare, director la centrala cimentului, director general Romcim, director general Carpatcement. Aproape 30 de ani, de la înfiinţare, în 1991, am fost preşedinte al patronatului cimentului CIROM.“
