„Când se ia o astfel de decizie se ţine cont de trei factori, respectiv de costul forţei de muncă, de sistemul fiscal şi de infrastructură, iar prin comparaţie cu Bulgaria spre exemplu, România stă mai prost la toate“, spune analistul economic Dragoş Cabat. El afirmă că piaţa locală are taxe mari pe muncă, iar pentru o companie costul total cu angajaţii contează. „Un angajator ar fi fericit să plătească un salariu mai mare pentru ca angajaţii să fie fericiţi mai degrabă decât să plătească taxe mari. Prin comparaţie cu Bulgaria însă nu doar taxele pe forţa de muncă sunt mai mari, ci şi TVA şi altele.“ În ceea ce priveşte ţările aflate la vest de România, o companie poate lua deciza mutării producţiei datorită infrastructurii mult mai bune. Astfel, sunt reduse considerabil costurile cu transportul.
Grupul anglo-olandez Unilever, prezent pe piaţa locală cu activităţi de producţie şi distribuţie de bunuri alimentare şi nonalimentare, va începe de anul viitor să producă îngheţata Napoca în afara graniţelor, într-una dintre fabricile proprii, respectiv cea din Bulgaria. „Am fi vrut să continuăm să producem în România, însă partenerii noştri de la Friesland ne-au anunţat că vor consolida producţia, astfel că nu mai au loc pentru îngheţata Napoca. A trebuit să luăm o decizie şi cum aveam fabrică în Bulgaria am luat decizia logică să consolidăm acolo producţia“, spune Jarek Malinowski, directorul general al Unilever South&Central Europe. Friesland mai produce în România în doar trei fabrici faţă şapte în cel mai bun moment. Mai mult, urmează să închidă una dintre cele trei unităţi anul viitor.
În prezent brandul românesc de îngheţată este realizat în fabrica din Cluj a grupului olandez Friesland Campina. De altfel, Unilever a preluat brandul de îngheţată Napoca în 2009 chiar de la Friesland Campina. Tranzacţia a presupus preluarea brandului şi a distribuţiei acestuia în comerţul local.
De la creme şi pastă de dinţi la ciocolată
Unilever nu este însă singura companie care s-a orientat către pieţele vecine precum Bulgaria sau Polonia. Un model similar au ales şi producătorul de ciocolată Mondelez şi producătorul de bunuri de larg consum Colgate-Palmolive. Grupul american Kraft Foods (Mondelez în prezent) a cumpărat de la stat pentru 4-5 mil. dolari fabrica Poiana Produse Zaharoase din Braşov, aşa cum se numea unitatea înainte de „era Kraft“, în 1994, iar în 2008 a hotărât să renunţe la producţia din România şi să se mute tot în Bulgaria, 400 de oameni fiind disponibilizaţi.
În industria ciocolatei în România mai există doar două unităţi mari de producţie, ambele deţinute de grupul austriac Meinl. Compania Mondelez România (fosta Kraft Foods), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă, a închis în 2009 fabrica Poiana din Braşov, invocând faptul că era poziţionată în centrul oraşului. Totuşi, pe acelaşi teren a fost ridicat un magazin Lidl şi se doreşte şi construirea unui hotel şi a unui ansamblu rezidenţial.
Reprezentanţii Mondelez nu au oferit detalii privind motivul din spatele acestei mutări. La fel de discreţi au fost şi americanii de la Colgate-Palmolive. Aceştia din urmă au închis în 2008 fabrica pe care o deţineau la Braşov, unde compania producea pasta de dinţi Super Cristal şi crema Norvea şi unde lucrau 190 de persoane. Astfel, gigantul american a păstrat pe piaţa locală doar operaţiunile de distribuţie. Producţia a fost mutată în Polonia, o ţară aflată în inima Europei, la jumătatea distanţei dintre Vest şi Est.
Colgate-Palmolive a intrat pe piaţa din România în anul 1992, când a înfiinţat, alături de Norvea Braşov, societatea mixtă Colgate-Palmolive România. Compania a deschis în primii ani unităţi de producţie la Braşov şi Bucureşti. La Bucureşti americanii cumpăraseră fabrica de săpunuri Stela, însă activitatea a fost întreruptă, fabrica demolată, iar pe terenul din zona Obor a fost construit un hipermarket Kaufland.
În 2006, gigantul american a achiziţionat pachetul de 24% din acţiunile companiei Norvea Braşov pentru a-şi majora la 100% participaţia în cadrul filialei din România, tranzacţie evaluată la peste 25 mil. euro la momentul acela. Doi ani mai târziu americanii au anunţat închiderea mai multor unităţi de producţie din întreaga lume, printre care şi cea din Braşov. Fabrica de la Braşov a Colgate producea înainte de închidere pasta de dinţi Super Cristal, crema Norvea, crema de ras Damaris, branduri destinate consumatorilor cu venituri mici şi medii. Tot la Braşov americanii realizau, potrivit datelor oferite de companie la acea vreme, şi detergentul de vase Axion.
Nu există legi care să susţină producţia
După închiderea fabricii, România a rămas fără nicio fabrică de pastă de dinţi.
O mutare mai recentă este cea a grupului grec Sarantis, care în urmă cu un an a anunţat că brandul românesc Elmiplant va fi „made in Grecia“. Elena Cremenescu, fondatoarea brandului şi deputy general manager în cadrul Sarantis (grupul care a preluat Elmiplant), afirma în urmă cu circa un an, la scurtă vreme după anunţul mutării, că în România nu există legi care să susţină producţia.
Spre deosebire de brandurile româneşti care au fost iniţial „made in România“ şi apoi producţia a fost mutată peste hotare, există şi branduri care încă de la început au preferat reţete străine, printre acestea numărându-se dermatocosmeticele Ivatherm şi berea Nenea Iancu.
Rucsandra Hurezeanu, 39 de ani, fondatoarea şi proprietara brandului Ivatherm, îşi explica anterior decizia de a merge în Franţa atât pentru partea de cercetare-dezvoltare, cât şi pentru producţie prin faptul că Hexagonul este o piaţă de renume, cu o valoare de 15 miliarde de euro (toată piaţa de cosmetice), faţă de mai puţin de 1 mld. euro în România.
Cosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa încă de la începuturi. La fel se întâmplă şi cu berea Nenea Iancu, care este produsă în Germania după o reţetă creată special pentru brandul românesc din portofoliul Bavarom.
