Cu un sector ajuns să cântărească aproape 9% din PIB, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, România rămâne campioana continentală a construcţiilor. În spatele cifrelor record stau însă o dependenţă tot mai mare de banii publici, materiale care refuză să se ieftinească şi o nouă taxă pe carbon. Iar cei care ridică spitalele, autostrăzile şi fabricile ţării avertizează: adevărata provocare nu e să construieşti, ci să ai cu ce şi cu cine — şi ce faci cu ele după ce le inaugurezi.
România intră în 2026 aproape de maximele istorice. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu aproape 8% în primele unsprezece luni din 2025 faţă de anul anterior, foarte aproape de recordul din 2023, iar sectorul a ajuns să cântărească 8,7% din PIB în primele trei trimestre — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană şi aproape dublul mediei de 5% a statelor membre. Motorul principal îl reprezintă lucrările de inginerie, acolo unde se regăsesc infrastructura şi marile spitale finanţate din fonduri publice, ajunse la niveluri record. Construcţiile nerezidenţiale au urcat cu peste 11%, iar cele rezidenţiale cu 12%.
