Ideea de a vorbi despre capitalul privat românesc a întâmpinat un interes printre antreprenorii României, pe care Ziarul Financiar l-a estimat într-o măsură mult prea mică atunci când a plecat la drum, în martie 2016, în turneul „ZF Antreprenorii României“ realizat împreună cu Banca Transilvania.
Proiectul a plecat de la un supliment pe care Ziarul Financiar l-a realizat în toamna anului 2015, la iniţiativa PIAROM - Patronatul Investitorilor Români condus de Cristian Pârvan. Pentru prima dată, Ziarul Financiar a dat publicităţii un document care a tratat pe larg rolul şi impactul în economie al capitalului privat românesc.
Iniţiativa a apărut în condiţiile în care nicio autoritate publică sau vreun institut de cercetare din România nu a scos vreodată un raport despre capitalul privat românesc. Revoluţia română din decembrie 1989 s-a făcut pentru democraţie şi economie de piaţă. Economia de piaţă presupune însă liberă iniţiativă, firme private şi deci capital privat. În cei 26 de ani de la Revoluţie nimeni nu a pus reflectorul pe capitalul privat românesc aşa cum s-a creat el în distorsiunile tranziţiei.
Există studii anuale privind capitalul străin realizate de Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică, există organizaţii puternice ale investitorilor străini, există camere de comerţ străine foarte prezente în discursul public din România. Însă, până acum, capitalul privat românesc nu şi-a configurat o voce şi o platformă.
Banca Transilvania a subscris imediat la propunerea de a prezenta situaţia capitalului privat românesc la nivel de regiune şi judeţ în cele mai mari 13 oraşe din România într-o serie de conferinţe. Interesul a fost uriaş. Oamenii au vibrat la această temă aşa cum s-a întâmplat la puţine alte teme de dezbatere propuse de Ziarul Financiar de-a lungul timpului.
Senzaţia a fost că este mai mult decât o simplă dezbatere şi că de fapt asistăm la o conştientizare bruscă a rolului pe care antreprenorii români îl au astăzi pentru viitorul ţării. Deodată, capitaliştii români s-au manifestat ca şi cum ar fi dobândit conştiinţă de sine, ca şi cum ar fi deschis ochii şi s-ar fi uitat în jur şi ar fi constatat: O, dar noi avem o anume responsabilitate, chiar contăm în această ţară!
Dincolo de plângeri la adresa birocraţiei, de constatări amare privind ruptura între sistemul de educaţie şi nevoile mediului de business, de nemulţumiri privind încetinirea lucrărilor de infrastructură, antreprenorii români au găsit calea de a-şi exprima nevoia de solidaritate şi comuniune cu ceilalţi la fel ca ei: oameni care sunt obsedaţi de construcţie, de nevoia de a lăsa ceva în urmă, de a-şi marca o amprentă în jurul lor, de a fi conectaţi tot timpul la ceva nou, de a fi curioşi, de a fi studioşi, de a fi permanent în competiţie.
Acest turneu a fost pentru Ziarul Financiar şi Banca Transilvania ca şi cum ar fi stârnit un stup de albine. Dintr-o dată energii latente, oameni care credeau că este suficient să-şi vadă de businessul lor au realizat cât de important este să-şi exprime ideile, realizările, mulţumirile şi nemulţumirile de faţă cu semenii lor pentru a vedea cum putem merge mai departe într-un mod mai bun decât până acum.
A fost momentul entuziasmului, de acum urmează momentul construcţiei. Ziarul Financiar este aici, gata să devină platforma antreprenorilor români.
