♦ Anul 2023 a însemnat o expansiune importantă pentru STRABAG în România, demarând în total 141 de proiecte noi, de dimensiuni mai mici sau mai mari, cu diferite termene de livrare ♦ În 2024, STRABAG marchează treizeci de ani de prezenţă în România.
Åžantiere deschise în TimiÅŸoara, Târgu-MureÅŸ, Satu Mare conduc în seria celor mai importante proiecte la care lucrează în această vară constructorul austriac STRABAG, care a doborât în 2023 o bornă imÂportantă, sărind de 2 miliarde de lei cifră de afaceri. Compania vede în România un tărâm al oportunităţilor pentru anii următori, cele mai multe venind din zona de infrastructură.
„Anul 2024 a început într-o notă promiţătoare pentru STRABAG în România, având în vedere că anul 2023 a însemnat o creştere-record de 65% a volumului de producţie, de la
315,46 milioane de euro la 519,26 milioane de euro. Aceste rezultate vin ca urmare a finalizării cu succes a unor proiecte-cheie“, spune Herbert Schuster, director comercial al operaţiunilor STRABAG din România.
Printre acestea, se numără secţiunea Cheţani - Câmpia Turzii de pe Autostrada Transilvania (A3), care asigură o conectivitate critică, de mare viteză, între Târgu-Mureş, Timişoara şi Arad, precum şi cu Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac şi care a fost finalizată cu un avans de opt luni. La acel tronson, STRABAG a lucrat împreună cu germanii de la Geiger.
În plus, în 2023, a fost atinsă o altă etapă importantă odată cu finalizarea noului terminal T4 de la Aeroportul Iaşi. Proiectul, evaluat la aproximativ
65,6 milioane de euro, a fost realizat în 16 luni - 4 luni pentru proiectare şi alte 12 luni pentru construcţia propriu-zisă. Pentru derularea lucrărilor au fost implicaţi aproximativ 600 de oameni prin intermediul firmelor subcontractate. Noul terminal este proiectat să primească până la 3,5 milioane de pasageri pe an şi aduce o capacitate sporită şi o procesare simplificată a pasagerilor în timpul orelor de vârf - până la 950 de pasageri pe oră.
Anul 2023 a însemnat o expansiune importantă pentru STRABAG în România, demarând în total 141 de proiecte noi, de dimensiuni mai mici sau mai mari, cu diferite termene de livrare. Este vorba atât despre proiecte de infrastructură - precum căi rutiere sau ferate -, cât şi despre spaţii comerciale moderne şi staţii de tratare a apelor. Nici începutul acestui an nu a fost mai prejos.
„În 2024, STRABAG a finalizat drumul expres de aproximativ 19 km care leagă Autostrada Transilvania (Biharia) de şoseaua de centură a Municipiului Oradea (Sântandrei) cu o lună înainte de termen. Este cel de-al patrulea proiect de infrastructură de transport executat înainte de termen în ultimii ani, după pasajul Mogoşoaia de pe centura Bucureşti şi tronsoanele Ungheni - Târgu-Mureş şi Cheţani - Câmpia Turzii din Autostrada Transilvania.“
Piaţa locală a construcţiilor a menţinut un trend de creştere pe tot parcursul anului 2023, adaugă Herbert Schuster, fiind încurajată semnificativ de proiectele finanţate prin iniţiative precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, alături de alte programe similare. În aceste condiţii, oficialii de la STRABAG spun că observă în continuare o cerere robustă pentru serviciile pe care le furnizează.
„Anul 2024 este un an special pentru STRABAG, deoarece marcăm treizeci de ani de prezenţă în România.“
Printre proiectele cele mai importante care se derulează în acest an sub coordonarea STRABAG se numără lucrările de modernizare a Aeroportului Transilvania din Târgu-Mureş şi proiectarea şi execuţia hubului academic pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, o premieră în domeniul construcţiilor ce deservesc mediul educaţional românesc. De asemenea, constructorul progresează în finalizarea podului hobanat peste râul Someş din Satu Mare. Alt proiect important cu dată de finalizare în 2024 este centura ocolitoare de la Făgăraş.
Tehnologia, la degetul mic
„Piaţa construcţiilor din România oferă numeroase oportunităţi, printre cele mai importante fiind economia în creştere, accesul la fonduri europene şi nevoia de modernizare a infrastructurii. De asemenea, adoptarea tehnologiilor avansate ne oferă şansa de a redefini industria şi de a o face mai sustenabilă“, mai spune Herbert Schuster.
Pe plan local, STRABAG utilizează tehnologia Building Information Modeling (BIM), o metodologie şi un set de inovaţii care facilitează planificarea, proiectarea, construcţia şi administrarea construcţiilor folosind modele digitale. Tehnologiile BIM au jucat un rol important, de exemplu, în finalizarea înainte de termen a drumului expres care asigură legătura dintre Centura Oradea şi Autostrada Transilvania, precum şi în execuţia terminalului T4 al Aeroportului Internaţional Iaşi. Vizualizarea proiectului, scanările şantierelor cu drona, machine control şi modelarea 3D pentru coordonarea tehnică şi extragerea cantităţilor au fost câteva dintre cele mai dese utilizări ale procesului BIM în proiectele STRABAG.
„În proiectul de la Oradea, STRABAG a utilizat capacităţile BIM pentru a eficientiza procesele de construcţie şi pentru a îmbunătăţi transparenţa în monitorizarea proiectului. Astfel, modelarea 3D dinamică şi actualizările rapide de date oferite de BIM au permis echipei să urmărească fiecare aspect al fazei de construcţie cu acurateţe şi rapiditate. Această tehnologie a fost esenţială în minimizarea erorilor, optimizarea alocării resurselor, precum şi în respectarea programului de lucrări.“
În ceea ce priveşte proiectul de la Iaşi, scanările cu drona şi încărcarea datelor procesate în cloud au oferit acces rapid la informaţii atât pentru echipele din birou, cât şi pentru echipele din şantier, permiţând o evaluare rapidă a corectitudinii lucrării sau o măsurare preliminară a stocurilor şi a cantităţilor din şantier. Vizualizarea proiectului a jucat un rol important în comunicarea cu comunitatea impactată de lucrările extinderii Aeroportului Iaşi, prin punerea la dispoziţie de vizualizări pentru simularea etapelor de execuţie şi reconfigurarea rutelor de transport.
Chiar şi cu ajutorul tehnologiei la îndemână, STRABAG se bazează în continuare pe forţa de muncă umană, fapt ce se vede şi în numărul mare de angajaţi cu care a încheiat anul 2023 „ peste 1.300, dublu faţă de acum şase ani. Compania apelează la programe de pregătire specializate, dezvoltate în cadrul unei academii interne, încurajând tinerii studenţi să se alăture echipelor sale în perioada studiilor.
„Această abordare nu doar că ajută la satisfacerea nevoilor imediate de forţă de muncă calificată, dar ne pregăteşte şi pentru viitor. După finalizarea studiilor, primim aceşti tineri profesionişti în echipa noastră.“
Pe lângă STRABAG SRL, care figurează la Ministerul de Finanţe cu afaceri de 2,2 miliarde de lei în 2022, grupul mai include şi alte firme pe plan local. Este vorba despre Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj, Bitunova, District Development, Mineral Rom şi Zublin România, potrivit rapoartelor grupului.
Din portofoliul proiectelor construite de STRABAG fac parte Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România, şi mai multe proiecte de infrastructură, precum autostrada Deva - Orăştie, modernizarea aeroportului Baia Mare şi a căii ferate Simeria - Vinţu de Jos sau reabilitarea DN6 Craiova - Drobeta-Turnu Severin. Compania austriacă a construit şi fabrica de cutii de viteze a Daimler de la Sebeş. În prezent, STRABAG construieşte, printre altele, Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti pentru Patriarhia Română.
Grupul deţine în România şi hotelul J. W. Marriott din Bucureşti, administrat de Societatea Companiilor Hoteliere Grand. Hotelul a încheiat anul 2023 cu venituri de 175 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022.
STRABAG este unul dintre cei mai mari constructori de pe piaţa locală, iar în mai mulţi ani s-a situat chiar în fruntea clasamentului.
Construcţii sustenabile
În contextul în care sectorul construcţiilor este responsabil pentru 38% din emisiile de CO2 la nivel mondial, STRABAG a lansat în România, în prima parte a acestui an, o platformă de sustenabilitate ca parte a demersului de a deveni neutră din punct de vedere climatic de-a lungul întregului lanţ valoric până în 2040.
„Astfel, parcursul de sustenabilitate al companiei include următoarele obiective de etapă: emisii neutre în toate locaţiile administrative până în 2025, proiecte de construcţii neutre din punct de vedere climatic până în 2030, construcţii cu funcţionare neutră din punct de vedere climatic până în 2035, pentru a ajunge în 2040 la neutralitate de-a lungul întregului lanţ valoric - materiale, proiecte de construcţie, operare neutră din punct de vedere climatic.“
Accentul este pus pe măsuri în patru domenii de acţiune majore: emisiile de CO2, materialele şi deşeurile, lanţul de aprovizionare şi ciclul de viaţă al construcţiilor. STRABAG implementează 250 de proiecte de inovaţie şi 400 de iniţiative de sustenabilitate.
