Suplimente

Încasările din RCA scad, dar creşterea asigurărilor facultative nu reuşeşte să umple golul

Autor: Anelis Baciu

31.12.2018, 00:05 994

Companiile locale de asigurări au vândut anul trecut poliţe în valoare de 9,7 miliarde de lei, în creştere cu doar 3,5% faţă de 2016, un avans modest dacă ne uităm la creşterea de aproape 7% a economiei şi la creşterea de două cifre raportată chiar de piaţa asigurărilor cu un an în urmă.

Regres este poate cuvântul care caracterizează cel mai bine piaţa asigurărilor locale în 2017: regres din punctul de vedere al afacerilor şi regres din punctul de vedere al competiţiei, în condiţiile în care pe segmentul RCA, cea mai importantă sursă de venit a asigurătorilor, au fost introduse limitări de tarife şi cheltuieli care au atras inclusiv critici de la autorităţile europene. Veşti bune au existat însă, şi au constat în revenirea pe creştere a vânzărilor de asigurări facultative auto şi property, dar mai ales a poliţelor de viaţă.

Totodată, trendul pozitiv a continuat şi în ceea ce priveşte profitabilitatea, tot mai multe companii raportând profituri sau îmbunătăţindu-şi rezultatul net. Agregat, companiile de asigurări au raportat un profit net de circa 508 milioane de lei, aproape dublu faţă de 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

În 2017 au fost pe plus 24 de companii, profiturile cumulate situându-se la 560 milioane de lei, în timp ce 6 companii au raportat pierdere, rezultatul negativ total cumulând 52 milioane de lei. Majo­rarea profitului la nivel de piaţă a fost influenţată de îmbunătăţirea rezultatelor companiilor de asigurări auto obligatorii, dar şi de ieşirea din piaţă a unor jucători care înregistrau pierderi semnificative, precum Astra Asigurări şi Carpatica Asig.

Deşi încercat, RCA-ul rămâne rege

Anul 2017 a adus o schimbare de direcţie în piaţa asigurărilor generale, în condiţiile în care pentru prima dată în ultimii 10 ani vânzările de asigurări facultative (în principal Casco, asigurări property şi poliţe de viaţă) au avut o dinamică mult mai bună decât vânzările de asigurări obligatorii RCA, sugerând practic că piaţa se îndreaptă către „maturizarea“ mult clamată de jucătorii din piaţă.

Asigurătorii au vândut asigurări Casco în valoare de 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2016, în timp ce încasările din poliţele property au avansat în 2017 cu peste 6%, până la aproximativ un miliard de lei. Pe de altă parte, vânzările de asigu­rări RCA au marcat un recul de 8%, până la 3,8 mld. lei, pe fondul modificărilor legislative care au diminuat tarifele din piaţă. Spre compa­raţie, în 2016 vânzările de RCA se majoraseră cu circa 15%.

Chiar şi cu o scădere de aproape 8%, supremaţia asigurărilor RCA în piaţa asigurărilor generale cu greu poate fi pusă la încercare. Vânzările de RCA reprezentau la finalul anului trecut circa jumătate din vânzările totale de asigurări generale la nivel local, adică o pondere dublă faţă de cea a asigurărilor Casco, care au ajuns să aibă doar un sfert din totalul primelor brute subscrise anual.

Reducerea subscrierilor din RCA a fost generată de regula impusă asigurătorilor de a vinde poliţele la tarife limitate prin lege până în luna mai a anului 2017 şi apoi la tarife de referinţă mai mici chiar decât cele plafonate. În anii trecuţi situaţia era inversă: subscrierile din RCA creşteau ca urmare a majorării tarifelor de către asigurători.

Clasamentul pieţei de asigurări generale s-a schimbat în 2017, iar pe prima poziţie în piaţă a urcat City Insurance cu prime subscrise de 1,25 miliarde de lei, în creştere cu 60% faţă de 2016. Ascensiunea City a fost determinată de vânzările puternice de poliţe RCA, City fiind cel mai mare jucător pe acest segment cu o cotă de piaţă de circa 30%. Pe locul secund s-a clasat Allianz-Ţiriac cu prime brute subscrise de circa 1,1 miliarde de lei, în uşoară scădere faţă de 2016. Podiumul a fost completat de Euroins, un alt jucător specializat în piaţa RCA, cu afaceri de peste un miliard de lei.

 

Creditarea, cauză şi efect în asigurările de viaţă

Avântul creditării a avut un rol cheie în piaţa asigurărilor de viaţă anul trecut, când vânzările de poliţe au marcat unul dintre cele mai bune ritmuri de creştere din ultimii ani, respectiv 21%. Creditarea susţine piaţa de asigurări de viaţă prin faptul că la contractarea unui împrumut bancar clientul este obligat de bancă să cumpere o asigurare de protecţie în caz de deces.

În pofida creşterii de două cifre piaţa locală de asigurări de viaţă rămâne o piaţă slab dezvoltată cu prime totale subscrise de aproximativ 2 miliarde de lei. În comparaţie cu vânzările de asigurări generale, vânzările de asigurări de viaţă sunt de aproape patru ori mai mici, o structură diametral opusă faţă de cele întâlnite pe pieţele mature.

În mod surprinzător faţă de anii anteriori creşterea subscrierilor din asigurări de viaţă a venit de pe ambele segmente, atât de pe nişa poliţelor tradiţionale care acoperă riscul de deces, accident şi îmbolnăvire, cât şi de pe nişa poliţelor cu componentă investiţională de tipul unit-linked. Subscrierile din poliţele tradiţionale au avansat cu 24%, până 1,4 miliarde de lei, în timp ce subscrierile din asigurările cu componentă investiţională s-au majorat cu 17%, până la 554 milioane de lei.

Dezgheţarea vânzărilor de asigurări de viaţă a înteţit concurenţa din piaţă, iar mişcările în clasament nu au întârziat să apară. Cu toate că şi-a conservat poziţia de lider, NN Asigurări de Viaţă a pierdut trei puncte din cota de piaţă în favoarea BCR Asigurări de Viaţă. La finalul anului trecut NN Asigurări avea 36% din piaţa de asigurări de viaţă, în timp ce cota de piaţă a BCR Asigurări de Viaţă trecea de 17%.

Pe locul trei s-a poziţionat Metropolitan Life, un alt jucător consacrat în piaţă, cu o cotă de aproape 14%. Din spate vin însă cu paşi repezi şi jucători de dimensiuni mai mici, precum ERB Eurolife, companie deţinută de grupul canadian Fairfax.

2018 a adus un nou lider, stagnarea vânzărilor, dar şi o licărire de speranţă în sfera legislativă

Până acum 2018 nu s-a dovedit unul încurajator pentru asigurători, în condiţiile în care încasările au stagnat la 5 miliarde de lei într-o perioadă în care toate sectoarele economice au profitat de pe urma creşterii salariilor şi economiei. Există însă speranţe că piaţa îşi va reveni odată cu alinierea legislaţiei la normele europene, iar creşterea numărului de contracte din piaţă se va reflecta şi la nivelul primelor brute subscrise.

Deşi din punctul de vedere al valorii la nivelul pieţei de asigurări nu se simte nicio îmbunătăţire, la nivelul contractelor s-au înregistrat progrese. Asigurătorii aveau în portofolii circa 14,97 milioane de poliţe la finalul lunii iunie 2018, numărul de contracte de asigurare fiind în creştere cu aproximativ 6%. Creşterea numărului de poliţe concomitent cu stagnarea valorii acestora sugerează că primele medii din piaţă au scăzut. Au scăzut în principal pe segmentul RCA, unde prima medie s-a redus cu circa 17% în intervalul ianuarie-iunie din 2018, până la 604 lei. Segmentul RCA a generat venituri de 1,84 miliarde de lei, în scădere cu circa 11% faţă de prima jumătate a anului trecut.

Pe de altă parte, principalele clase de asigurări facultative, poliţele Casco şi cele property s-au menţinut pe tendinţa ascendentă. Vânzările de asigurări Casco au înregistrat un plus de 11%, până la 987,8 milioane de lei la finalul lunii iunie 2018. Asigurările Casco sunt a doua cea mai importantă sursă de venituri pentru asigurători, acestea generând aproximativ un sfert din totalul afacerilor. Asigurările property au avansat într-un ritm mai lent, respectiv cu 6%, până la 520 milioane de lei.

Pe de altă parte, asigurările de viaţă nu au reuşit să conserve creşterea înregistrată în 2017, iar în prima jumătate a anului 2018 s-au menţinut la nivelul de un miliard de lei raportat şi în prima jumătate din 2017.

Companiile au tot încercat să balanseze structura portofoliilor şi să vândă mai multe poliţe facultative, însă deocamdată asigurările RCA rămân dominante cu circa 48% din totalul primelor subscrise pe segmentul asigurărilor generale.

O veste bună este că piaţa a rămas pe plus după prima parte a anului 2018, însă profitabilitatea s-a deteriorat în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2017. Cumulat, asigurătorii au înregistrat un profit net de aproape 200 milioane de lei în S1/2018, cu circa un sfert mai redus decât în primul semestru din 2017.

Înrăutăţirea profitabilităţii este legată de reintrarea în zona pierderilor a segmentului RCA. Rata combinată, raportul dintre primele încasate pe de o parte şi daunele plătite şi cheltuieli pe de altă parte, a depăşit 107%. O rată combinată de peste 100% înseamnă pierdere din activitatea de subscriere.

Anul 2018 a adus şi un nou lider, Allianz-Ţiriac reuşind să recâştige prima poziţie din piaţă la începutul acestui an, după un an în care în fruntea clasamentului s-a menţinut City Insurance, cel mai mare jucător din piaţa RCA.

Allianz-Ţiriac, companie deţinută de grupul german Allianz şi omul de afaceri Ion Ţiriac, a vândut asigurări generale şi de viaţă în valoare de 686 milioane lei în primele şase luni din 2018, în creştere cu circa 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

Pe de altă parte, vânzările City Insurance au stagnat la 666 milioane lei. City vinde doar asigurări generale, în timp ce Allianz-Ţiriac este prezentă şi în piaţa poliţelor de viaţă.

Podiumul este completat de Omniasig, companie activă de asemenea doar în piaţa asigurărilor generale. Omniasig a vândut în prima jumătate a acestui an poliţe în valoare de circa 558 milioane de lei, în creştere cu circa 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În prima jumătate a anului trecut locul trei era ocupat de Asirom, companie deţinută la fel ca Omniasig de grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG). La finalul lunii iunie 2018 Asirom se situa pe locul patru cu subscrieri de 541 milioane de lei, în creştere cu circa 15%. Spre deosebire de Omniasig, Asirom vinde şi asigurări de viaţă.

Pe segmentul asigurărilor de viaţă, clasamentul a rămas neschimbat, lider incontestabil fiind NN Asigurări. Divizia locală a grupului olandez cu acelaşi nume avea la finalul lunii iunie 2018 un procent de 30% din primele brute totale subscrise (inclusiv de sucursale), echivalentul unor afaceri de 376 milioane de lei. Spre comparaţie, următorul clasat, BCR Asigurări de Viaţă, a avut afaceri de circa două ori mai mici decât NN, respectiv 172 milioane de lei, în timp ce Metropolitan Life, compania ocupantă a locului trei, a raportat prime brute subscrise de circa 145 milioane de lei în prima jumătate a anului 2018.

În plan legislativ, situaţia a devenit din nou agitată, în condiţiile în care asigurătorii s-au aşezat din nou la masă cu reprezentanţii ASF pentru a discuta noi modificări pe legea RCA. Discuţiile au fost stimulate de Comisia Europeană, care a ameninţat România cu declanşarea procedurii de infringement ca urmare a introducerii tarifelor de referinţă şi a limitării cheltuielilor de administrare ale asigurătorilor RCA la 25%.

 

Asigurările de sănătate, singurul segment cu potenţial de creştere nelimitat

Asigurările de sănătate continuă să reprezinte cel mai efervescent segment al pieţei şi nişa care oferă cele mai multe speranţe companiilor de asigurări. Efervescenţa din piaţa poliţelor de sănătate se vede în cifrele de la jumătatea anului 2018: vânzări în creştere cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. Valoarea încă mică a subscrierilor (166 milioane de lei) şi a numărului de contracte (circa 340.000) îi determină pe majoritatea şefilor de companii să spună că potenţialul de creştere pe segmentul asugurărilor de sănătate este nelimitat. Interesul pentru astfel de poliţe este în creştere, ele fiind popularizate în principal de angajatori, care le oferă de cele mai multe ori ca beneficiu extrasalarial.Angajatorii plătesc în jur de 10-15 euro lunar pentru poliţa de sănătate a fiecărui angajat de la nivel executiv. O astfel de poliţă acoperă servicii de ambulatoriu şi spitalizare/intervenţii chirurgicale.

Vânzările de asigurări de viaţă au început să crească susţinut din 2015, fiind în prezent segmentul de piaţă care înregistrează cea mai mare creştere. În condiţiile în care ritmul de creştere de peste 40% înregistrat în prima jumătate a anului se menţine, asigurătorii ar putea închide anul 2018 cu vânzări de poliţe de sănătate de aproape 300 milioane de lei.

Avântul vânzărilor de asigurări de sănătate a fost impulsionat şi de extinderea în 2016 a deductibilităţii fiscale de la 250 de euro la 400 de euro atât la angajator, cât şi la angajat. Aceste avantaje au determinat în special companiile multinaţionale să treacă de la abonamentele medicale la poliţele de sănătate.

Cel mai mare avantaj al poliţelor de sănătate în faţa abonamentelor medicale constă în faptul că îi oferă angajatului libertatea să aleagă furnizorul de servicii medicale. Cu alte cuvinte, acesta are acces la mai multe clinici de sănătate private sau chiar şi la spitale de stat, nu doar în oraşul de reşedinţă, ci şi în alte zone ale ţării. De asemenea, unele poliţe de sănătate oferă posibilitatea efectuării de tratamente de specialitate în străinătate.

După interesul manifestat pentru poliţele de sănătate în zona corporate, asigurătorii au încercat să replice modelul şi în zona de retail. Competiţia a crescut, iar tot mai mulţi asigurători au venit pe piaţă cu produse noi şi la tarife tot mai accesibile. Poliţa de asigurare în cazul persoanelor fizice poate pleca de la 100 de euro pe an şi poate ajunge şi la peste 2.500 de euro în funcţie de acoperiri.

 

Companiile de asigurări mai numără doar 10.000 de angajaţi

Cei mai mari trei angajatori din piaţa de asigurări Groupama, Allianz-Ţiriac şi Omniasig aveau în 2017 pe statele de plată 4.000 de salariaţi, adică peste 40% din numărul total al persoanelor care lucrează în asigurări. Faţă de anul 2016 numărul total al angajaţilor celor trei asigurători s-a redus cu peste 1%, în condiţiile în care echipele de personal s-au redus la toate cele trei companii, arată datele agregate de ZF de la Ministerul Finanţelor.

Sucursala locală a francezilor de la Groupama şi-a păstrat şi anul trecut titulatura de cel mai mare angajator din asigurări, cu un număr mediu de 1.503 salariaţi.

Pe locul secund este Allianz-Ţiriac cu un număr mediu de 1.331 de salariaţi în 2017. Din companie au plecat 32 de angajaţi anul trecut după ce în 2016 numărul salariaţilor scăzuse cu 58 de persoane. Podiumul a fost completat de Omniasig, cea mai mare companie locală din portofoliul austriecilor de la Vienna Insurance Group (VIG) cu 1.167 de angajaţi în 2017. Spre comparaţie, Asirom, compania compozită deţinută de VIG în România, avea la finalul anului trecut 783 de salariaţi, în scădere de la 814 salariaţi în 2016, în timp ce BCR Asigurări de Viaţă, de asemenea controlată de VIG, avea 64 de angajaţi, cu trei mai puţini decât în 2016.

Printre asigurătorii cu un număr semnificativ de angajaţi se numără şi Uniqa Asigurări, divizia de asigurări generale a grupului austriac cu acelaşi nume.

Cea mai mare creştere a numărului de angajaţi a fost înregistrată anul trecut însă de Euroins, al doilea cel mai mare asigurător RCA din România. Euroins a avut în 2017 un număr de 603 salariaţi, faţă de 494 în 2016.

O creştere importantă, respectiv de 13%, a fost raportată şi de City Insurance, cel mai mare asigurător local cu o prezenţă puternică în piaţa RCA. Numărul angajaţilor City Insurance a crescut de la 269 în 2016 la 304 anul trecut.

La capitolul remunerarea angajaţilor, industria de asigurări stă foarte bine, salariul mediu net lunar fiind de aproximativ două ori mare decât salariul mediu net pe economie. În luna august 2018 salariul mediu net din asigurări a fost de circa 4.790 lei, în timp ce câştigul mediu net pe economie a fost de circa 2.670, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Salariul mediu net din asigurări este mai mare şi decât cel plătit în industria bancară. Explicaţia pentru acest lucru constă în faptul că în sectorul asigurărilor activează specialişti precum actuari, subscriitori pe care companiile îi plătesc bine pentru a-i reţine.

Cum se prefigurează viitorul

După ce până acum industria asigurărilor a întâmpinat o multitudine de provocări din sfera legislativă, modificări ale legii RCA, introducerea GDPR, noi reguli de distribuţie a poliţelor etc., următoarea mare provocare vine acum dintr-o altă zonă... din digitalizare. Prinşi în hatişul legislativ din ultimii doi ani jucătorii din piaţă au tot amânat să se uite mai atent la impactul tehnologiei asupra businessurilor şi asupra relaţiei cu clienţii. Acum însă tehnologia şi impactul ei asupra afacerilor sunt tot mai des aduse în discuţie de liderii din asigurări. Efortul pentru digitalizarea businessurilor pare însă enorm, în condiţiile în care industria asigurărilor este într-o fază incipientă la acest capitol.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO