Suplimente

Industria prelucrătoare, gata de relansare în 2021

Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2021

Industria prelucrătoare, gata de relansare în 2021

Autor: Ciprian Gavriliu, Deloitte România

19.04.2021, 09:53 152

Industria prelucrătoare a fost afectată semnificativ de pandemia de COVID-19, la nivel global, şi continuă să întâmpine dificultăţi în condiţiile în care pericolul nu a fost eliminat, iar numeroase state încă menţin sau chiar impun noi restricţii pentru a limita răspândirea virusului. România nu face excepţie. Anul trecut a înregistrat o scădere de peste 10% în industria prelucrătoare, însă revenirea de pe final de an indică o ameliorare a climatului în sfera comerţului internaţional şi, implicit, induce optimism în rândul producătorilor.

Activitatea companiilor din domeniu a suferit perturbări notabile după izbucnirea pandemiei, de la dezechilibre în lanţul de aprovizionare la închiderea activităţii pe perioada stării de urgenţă, scăderea cererii şi probleme legate de gestionarea forţei de muncă. Mulţi producători şi-au întrerupt investiţiile, dar unii dintre ei au reuşit să se reinventeze şi să formeze ecosisteme, pentru a putea aborda complex provocările care apar. Spre exemplu, companii auto din Satele Unite, Marea Britanie şi alte state, inclusiv România, au încheiat parteneriate cu cele din domeniul medical pentru a fabrica ventilatoare sau alte echipamente şi produse necesare combaterii noului coronavirus.

 

Piaţa auto europeană, în cădere în 2020

În România, în 2020, cel mai bine au performat industria farmaceutică (5% an/an) şi cea chimică (7,2% an/an), potrivit Institutului Naţional de Statistică. În schimb, au fost ajustări severe în producţia de îmbrăcăminte (-27% an/an) sau repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (-29% an/an).

În industria auto, datele ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din România) pentru 2020 arată un declin al producţiei de peste 10% faţă de 2019, la puţin peste

438.000 de unităţi ale celor doi producători locali Dacia şi Ford. Scăderi de activitate au înregistrat şi fabricanţii de componente auto, dependenţi de producători locali sau europeni. Evoluţia se explică atât prin prisma dificultăţilor întâmpinate pe plan local, cât şi prin reducerea cererii la nivel european. Pe lângă impactul COVID-19, în industria auto s-a resimţit şi efectul măsurilor de protecţie vamală impuse de Uniunea Europeană (UE) privind restricţionarea importurilor de aluminiu sau oţel din China, aspect ce a dus la creşterea preţurilor materiilor prime achiziţionate de producătorii de componente auto.

Potrivit datelor ACEA (Asociaţia Europeană a Producătorilor de Autovehicule), piaţa autoturismelor din UE s-a contractat anul trecut cu 24%, la 9,9 milioane de unităţi, cea mai mare scădere anuală de când se înregistrează astfel de date. Toate statele membre au avut scăderi, de remarcat fiind Portugalia (-35%), Spania (-32,3%), Italia (-27,9%), Franţa (-25,5%) şi Germania (-19,1%). România, cu un declin de 21,8%, este în linie cu ţările vecine, precum Polonia (-22,9%) sau Ungaria (-18,9%).

 

Pe ce se bazează optimismul producătorilor?

Oficialii europeni se aşteaptă însă la o redresare a pieţei în a doua parte a acestui an, care să aducă o creştere de aproximativ 10%. Estimările se bazează pe revenirea economiei europene şi pe o colaborare intensă cu factorii de decizie din UE pentru a consolida competitivitatea industriei auto europene pe plan global.

Şi în România, sectorul auto, dar şi celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare necesită în continuare atenţie din partea autorităţilor, inclusiv măsuri de sprijin pentru producători, direct, dar şi prin susţinerea cererii în domeniu, astfel încât la finalul anului să vedem o revenire pe plus în această zonă de producţie esenţială pentru întreaga economie.

La nivel global, industria auto se axează tot mai mult pe producţia de maşini electrice, dotate cu tehnologie modernă, tendinţă, de altfel, trasată încă dinainte de pandemie. Industria prelucrătoare, în general, este tot mai preocupată de investiţiile în fabricile inteligente, şi acestea sistate pe perioada pandemiei, dar cu perspective de creştere în acest an.

Adoptarea tehnologiilor exponenţiale în procesele de producţie (inteligenţa artificială, automatizarea cognitivă sau robotizarea avansată) va genera transformări în structura forţei de muncă. Însă, contrar temerilor, acestea urmează să ducă la apariţia mai multor locuri de muncă decât cele care vor fi desfiinţate.

Potrivit studiului Deloitte „2021 Manufacturing Industry Outlook“, anul acesta este privit cu optimism de jucătorii din domeniu, care estimează o creştere a producţiei comparativ cu 2020, pe baza succesului aşteptat în campaniile de vaccinare şi, implicit, în stoparea răspândirii virusului, dar şi pe seama transformărilor pe care pandemia le-a impus, de la care se aşteaptă efecte pozitive pe termen lung.

Ciprian Gavriliu este Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO