Suplimente

Lungul drum al antreprenoriatului local către bursă

Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2023

Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, Liderul programului Deloitte Private

Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, Liderul programului Deloitte Private

Autor: Andrei Burz-Pînzaru, Reff & Asociaţii

01.04.2023, 10:00 294

La început a fost antreprenorul. Pornit la drum în 1990, anul renaşterii economiei de piaţă în România, cu mult entuziasm şi mult mai puţin capital, a identificat rapid drumul către bănci, ca primă sursă de finanţare a dezvoltării afacerii. Relativ rapid, la mijlocul anilor ’90, a (re)apărut în România şi bursa şi, tot în aceeaşi perioadă, au început să apară şi fondurile de investiţii, dar sursa principală de finanţare a antreprenorilor români a continuat să fie până în ziua de azi sectorul bancar.

Cauzele diversificării reduse a surselor de finanţare accesate de antreprenorii locali sunt diverse, însă ţin în mare măsură de parcursul unei maturizări progresive a instituţiilor pieţei, de capacitatea bursei de a atrage capital, pe de o parte, şi de disponibilitatea antreprenorilor locali de a îşi asuma regimul de transparenţă şi guvernanţă corporativă aduse de rigorile bursei, pe de altă parte.

Bursa de Valori Bucureşti a reuşit în ultimii ani atragerea unui număr în creştere de societăţi înfiinţate de antreprenori români, inclusiv unele dintre cele mai mari şi chiar lideri de piaţă în domeniile în care activează, iar piaţa AeRO şi-a demonstrat abilitatea de a asigura finanţarea unor firme aflate încă în faza de început (dintre care unele au trecut deja pe piaţa principală a BVB sau sunt în curs de a face acest pas). Există aşadar premise şi tendinţe favorabile pentru a vedea în perioada următoare un număr şi mai mare de antreprenori care să facă pasul spre bursă. Cu siguranţă există şi „candidaţi” suficienţi, mai ales dacă avem în vedere că actualmente un număr extrem de mic dintre cele mai mari 25 de firme deţinute de antreprenori români sunt prezente pe bursă.

Pentru că vorbim de diversificarea accesului la finanţare, trebuie menţionat şi rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă fondurile de investiţii cu capital privat, tot mai numeroase şi mai active pe piaţa locală şi, mai ales, prezenţa în creştere în rândul acestora a fondurilor care mobilizează nu doar capitalul investitorilor străini, ci şi al celor locali. Este un trend benefic, pentru că aceste fonduri aduc nu doar capital, ci şi bune practici în materia guvernanţei societăţilor comerciale, crescând competitivitatea antreprenoriatului local în raport cu firmele multinaţionale, şi pot reprezenta un accelerator al dezvoltării afacerilor locale şi pregătirii acestora inclusiv pentru eventuala admitere la tranzacţionare pe piaţa bursieră.

În afaceri, ca şi în relaţiile interumane, încrederea contează. A fost nevoie de o perioadă lungă de timp pentru ca antreprenorii locali să îşi construiască un capital de încredere suficient încât să fie deschişi la acceptarea unor noi acţionari, fie că vorbim despre fonduri de investiţii sau despre piaţa de capital. Într-o perioadă de schimbări accelerate la nivel geopolitic, macroeconomic, tehnologic şi social, capitalul românesc are oportunitatea de a-şi amplifica impactul prin diversificarea accesului la resurse de capital folosind mijloacele specifice economiilor din ţările pe care le vedem drept modele de succes.

Fără îndoială, cooptarea unui fond de investiţii în acţionariat, ca şi pregătirea pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă bursieră, necesită o bună pregătire din perspectivă strategică, financiară, juridică, fiscală şi de guvernanţă corporativă. Implementarea cu succes a unor asemenea demersuri presupune o alocare semnificativă de timp şi energie din partea fondatorilor şi a echipelor de conducere, atât pentru faza de pregătire, cât şi pentru execuţia propriu-zisă a tranzacţiilor. Însă, în primul rând, este necesară o schimbare de paradigmă care să facă posibilă tranziţia de la o mentalitate mai degrabă defensivă (în care acţionarul minoritar sau investitorul instituţional sunt percepuţi uneori mai degrabă ca potenţiali perturbatori ai posibilităţii fondatorilor de a exercita controlul asupra societăţii) la o perspectivă în care deschiderea societăţii spre mecanisme de finanţare diversificate să fie exploatată în sensul maximizării potenţialului de dezvoltare.

Abilitatea societăţilor comerciale de a atrage capital suplimentar pe lângă cel al fondatorilor este indiscutabil unul dintre ingredientele esenţiale ale economiei de piaţă, iar accesarea, cu o pregătire solidă, dar cu mai mare curaj, a acestui tip de resurse financiare ar putea fi unul dintre factorii ce vor face diferenţa în anii următori pentru succesul antreprenoriatului românesc.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO