• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Suplimente

Stăpâni peste comori de 40 de miliarde de dolari. Cine se află în spatele companiilor care se uită după rezervele de aur şi argint

Stăpâni peste comori de 40 de miliarde de dolari. Cine se află în spatele companiilor care se uită după rezervele de aur şi argint

Autor: Roxana Petrescu

14 nov 2011 2480

Cele mai mari trei proiecte de metale preţioase din Ro­mânia sunt Roşia Montană (judeţul Alba), unde rezer­vele de aur sunt estimate la 314 tone, iar cele de argint la 1.480 de tone, proiectul Rovina (judeţul Hunedoara), unde sunt estimate resurse de aur de 294,5 tone şi proiectul Certej (judeţul Hunedoara), unde rezervele sunt estimate la 65,7 tone aur şi 372 de tone de argint, potrivit ANRM.

Pe cât de secrete sunt datele privind rezervele certe de aur şi de argint, pe atât de misterioase sunt şi companiile care au câştigat de la statul român dreptul de a le explora sau exploata.

Toate au însă în comun un lucru: vin din Canada.

Cei trei miliardari de la Roşia Montană

În proiectul Roşia Montană, 20% din acţiuni sunt controlate de statul român, în timp ce firma canadiană Gabriel Resources deţine 80% din compania Roşia Montană Gold Cor­poration.

Parteneriatul dintre statul român şi compania canadiană a fost realizat în 1997, când între fosta Regie Autonomă a Cuprului Deva, actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest, şi Grabriel Resources se sem­nează un contract prin care se înfiinţează Roşia Montană Gold Corporation.

În spatele firmei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din businessul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apuseni, potrivit informaţiilor Mediafax.

Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.

Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere.

Practic, toţi acţionarii cunoscuţi ai Gabriel sunt mari investitori în aur şi au făcut o bună parte din avere prin astfel de afaceri.

Bani din criză

Paulson a devenit miliardar în 2007, când a făcut personal 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. El a câştigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizând pe aur şi a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.

Paulson şi-a început cariera la fondul de hedging Odyssey Partners şi a devenit mai târziu director la Bear Stearns, banca americană de investiţii care a dat faliment în prima parte a anului 2008.

A fondat Paulson & Co. în 1994 şi este pe locul 39 în ultimul top al Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari.

Paulson declara la finele anului 2009 că acţiunile Gabriel Resources îşi vor tripla valoarea după ce compania va primi toate avizele necesare exploatării zăcământului aurifer din Munţii Apuseni. Între timp, valoarea acţiunilor companiei a crescut de peste două ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni.

Beny Steinmetz, al doilea cel mai bogat om din Israel

Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mică doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie.

Steinmetz a făcut bani din diaman­te şi aur şi a vândut în 2010 grupului bra­zi­lian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guineea, care se ocupa cu mineritul fieru­lui. Ză­că­mintele pre­luate de Vale sunt consi­derate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.

Steinmetz mai are afaceri în imo­bi­liare, inclusiv în România, unde este im­plicat, în Bucureşti, în proiectul rezi­den­ţial West Park din Militari, prin in­ter­me­diul firmei Seven Hills. Forbes notează că omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc în imobiliare precum în in­dustria metalelor şi pietrelor preţioase, via­bilitatea companiilor sale Scorpio şi Five Mounts fiind pusă sub semnul între­bării de auditori.

Thomas Kaplan şi gazele din Texas

Americanul Thomas Kaplan, locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este "un istoric cu educaţie la Oxford care s-a reprofilat în investitor" şi pariază masiv pe aur. A făcut avere din gaze naturale după ce a cumpărat licenţe de exploatare în Texas care au oferit accesul la zăcăminte de

68 miliarde de metri cubi.

Personajul Kaplan apare în presă ca o surpriză, ca un profesor de istorie cu edu­caţie aleasă care a reuşit în lumea dură a afacerilor. Forbes îl descrie prin în­tre­bări retorice: "De ce îl urmează marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan în investiţii pe aur?".

Natura interesului Newmont la Roşia Montană este evidentă. Com­pa­nia, înfiinţată în urmă cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari pro­du­cători de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010.

Începuturile

Gabriel Resources a fost fondată în 1997, compania fiind construită cu ajutorul omului de afaceri de origine română Frank Timiş, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.

Timiş este implicat în numeroase afa­ceri în industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, African Mi­nerals, exploatează îm­preună cu in­ves­titori chinezi unul dintre cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din Africa. African Minerals a vândut re­cent către o companie din China 25% din acţiunile proiectului, respectiv pen­tru 1,5 miliarde dolari. Conform pro­priilor afirmaţii Frank Timiş a ieşit demult din acest proiect. Între timp, cei care au preluat proiectul au investit circa 450 de milioane de dolari.

Un susţinător important

Deşi este un proiect minier extrem de controversat din cauza mai multor aspecte cum ar fi cele legate de mediu sau de participaţia mică pe care statul român o are, anul acesta Traian Bă­ses­cu, preşe­dintele României, a arătat în re­pe­tate rânduri că este un sus­ţinător al in­ves­tiţiei de la Roşia Montană. Traian Bă­sescu a declarat că Guvernul trebuie să se orienteze spre crearea de locuri de muncă prin deblocarea unor proiecte mari, cum ar fi exploatările de aur, ar­gint, cupru. El a făcut apel la Guvern să dea drumul unor proiecte mari care sunt blocate de multă vreme.

Investitorii de la Roşia Montană susţin că vor aloca 1,7 mld. dolari pentru acest proiect, promiţând beneficii totale de 4 mld. dolari pentru statul român şi circa 3.600 de locuri de muncă nou create direct sau indirect pe perioada funcţionării minei. Conform raportului financiar al Gabriel Resources pe trimestrul III din acest an, Roşia Montana Gold Corporatin are în acest moment aproximativ 460 de angajaţi.

Băsescu a mai precizat că dacă ar fi negociat el în 1997 contractul pentru exploatarea de la Roşia Montană, statul ar fi avut "sigur mai mult", el adăugând că, iniţial, partea statului era de 37%. Băsescu a mai afirmat că nu are "niciun dubiu" serios că a greşit în poziţia pe care a luat-o în problema Roşia Montană după ce a primit rapoartele specialiştilor, care recomandau începerea exploatării, cu rezerva obţinerii avizului de mediu.

Ceilalţi canadieni

Pentru proiectul Rovina unde sunt estimate rezerve de aur de 294,5 tone licenţa de explorare aparţine, potrivit datelor ANRM, companiei Samax Ro­mânia. Acţiunile Samax România sunt deţinute în proporţie de 100% de compania înregistrată în Londra Samax România Limited. Acestea sunt de fapt nişte birouri operaţionale ale unei companii canadiene denumită Carpathian Gold. În afară de proiectul din România, canadienii mai au un proiect de aur în Brazilia.

O altă companie care are dreptul de exploatare a unor zăcăminte de aur şi de argint este Deva Gold, la Certej, în judeţul Hunedoara. Şi aici este vorba tot despre o companie canadiană, European Goldfields, care-şi desfăşoară afacerile pe plan local prin intermediul companiei Deva Gold. La această firmă, care deţine dreptul de exploatare asupra zăcământului de la Certej din 2000, European Goldfileds deţine 80% din acţiuni prin intermediul unui vehicul înregistrat în Barbados, restul titlurilor fiind controlate de Compania Naţională a Cuprului, Aurului, Fierului Minvest Deva.

Top 10 cele mai mari mine de aur din lume

1. Mina de aur Grasberg

Această mină, localizată în provincia indoneziană Papua, a produs anul trecut 2.025.000 de uncii de aur, adică aproape 57 de tone de aur, ceea ce înseamnă 3,5 miliarde de dolari. La Roşia Montană de exemplu, unde se află cel mai mare zăcământ de aur din România, sunt în total 314 tone de aur, durata estimată a exploatării fiind de 16 ani. În afară de aur, din mina Grasberg se extrag argint şi cupru.

2. Mina de aur Muruntau

Această mină este localizată la o distanţă de 250 de mile în vestul capitalei Uzbekistanului. Producţia de anul trecut a unităţii a ajuns la circa 1.800.000 de uncii de aur, adică peste 51 de tone de aur. Preţul unei uncii de aur este în prezent de peste 1.760 de dolari. Mina se află în portofoliul companiei de stat Navoi.

3. Complexul Carlin - Nevada

Mina este localizată în Nevada (SUA) şi a produs anul trecut 1.735.000 de uncii de aur, adică 49 de tone de aur. Mina este controlată de Newmont Mining Corp, companie care deţine acţiuni în Gabriel Resource, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation.

4. Mina de aur Yanacocha

Situată în nordul Peruului, aceasta este cea mai mare mină de aur din America Latină, având anul trecut o producţie de 1,46 milioane de uncii. Este gestionată de Newmont Mining şi controlată de Newmont Mining şi Buenaventurda, o companie peruană.

5. Mina de aur Goldstrike (Betze Post)

Mina este situată în nord-vestul ţinutului Elko din Nevada şi anul trecut a a înregistrat o producţie de 1,24 milioane de uncii de aur, adică 35 de tone de aur. Mina se află în proprietatea Barrick Gold Corp.

6. Mina de aur Cortez

Mina este localizată în sud-vestul ţinutului Elko din Nevada şi a înregistrat anul trecut o producţie de 1,14 milioane de uncii. Unitatea este controlată de Barrick Gold.

7. Mina de aur Veladero

Unitatea din Argentina a produs anul trecut 1,12 milioane de tone şi este controlată de Barrick Gold.

8. Mina de aur Lagunas Norte

Mina este amplasată în zona nord-centrală a Peruului şi a produs anul trecut 808.000 de uncii de aur. Este deţinută tot de Barrick Gold.

9. Mina de aur Lihir

Unitatea este controlată de Newcrest Mining din Australia şi este localizată în Papua Noua Guinee. Mina a avut o producţie anuală de 790.974 de uncii de aur.

10. Mina de aur Super Pit/Kalgoorlie

Mina este localizată în vestul Australiei şi a produs anul trecut 788.000 de uncii de aur. Este controlată în proporţii egale de Barrick Gold şi Newmont Mining.

Sursa: International Business Times

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743