♦ Preluarea grupului Rompetrol din urmă cu 15 ani a modelat inclusiv relaţiile diplomatice dintre România şi Kazahstan, unul dintre cele mai bogate în resurse state ale lumii. Astfel, dacă în 2007 Kazahstanul avea aici o misiune diplomatică, aceasta s-a transformat în 2012 în ambasadă, mişcarea dovedind rolul de punte pe care România îl joacă pentru Kazahstan în legătură cu Uniunea Europeană. Cum a evoluat relaţia dintre cele două state, Kazahstanul devenind pentru România un vector de stabilitate în alimentarea cu petrol, şi spre ce direcţii s-ar putea consolida relaţiile economice dintre cele două state? Câteva răspunsuri au fost conturate de E.S. NURBAKH RUSTEMOV, ambasadorul Republicii Kazahstan în România.
Cum erau relaţiile diplomatice dintre România şi Kazahstan în urmă cu 15 ani?
Dialogul dintre ţările noastre întotdeauna a fost activ. În special, reuniunile permanente la nivel înalt au pus o bază solidă pentru dezvoltarea relaţiilor în toate domeniile de interes. România este pentru noi un partener politic şi economic important. De asemenea, apreciem foarte mult faptul că România a fost prima dintre ţările europene şi a doua din lume care ne-a recunoscut Independenţa (17 decembrie 1991).
Care era la acel moment prezenţa Kazahstanului în România, inclusiv la nivel de corp diplomatic?
În 2007, în România funcţiona Misiunea Diplomatică a Kazahstanului care a coordonat întregul spectru al relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre. În noiembrie 2007 a avut loc a doua vizită de stat a preşedintelui Republicii Kazahstan la Bucureşti, în cadrul căreia s-au conturat planuri pentru dezvoltarea ulterioară a relaţiilor. Anterior, preşedinţii României au vizitat de două ori Kazahstanul. Conform situaţiei din 2007 (începând cu anul 1993), afluxul total de investiţii româneşti în economia kazahă a fost de 253,6 milioane de dolari. Fluxul de investiţii din Kazahstan către economia românească s-a ridicat la 13,7 milioane de dolari.
Acum 10 ani ne-am transformat misiunea diplomatică într-o ambasadă (martie 2012) deoarece credem că România este „o punte de legatură“ importantă în Uniunea Europeană.
Cum au evoluat aceste relaţii odată cu achiziţia Grupului Rompetrol de către KazMunayGas?
Grupul Rompetrol este cel mai mare activ de investiţii al Kazahstanului din Europa, care asigură realizarea politicii de diversificare a livrărilor de petrol kazah în lume. Importanţa acestei tranzacţii nu poate fi supraestimată. Cooperarea strânsă în sectorul energetic are impact asupra consolidării relaţiilor în alte sectoare. În general, relaţiile dintre Kazahstan şi România s-au dezvoltat în ritm crescând în aceşti 30 de ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale. România este partenerul nostru nr. 1 în Europa de Est în domeniul comerţului şi investiţiilor, precum şi unul dintre principalii parteneri de politică externă, comercială şi economică ai Kazahstanului în Uniunea Europeană. În sfera politică niciodată nu au existat probleme între ţările noastre, iar poziţiile privind problemele internaţionale sunt apropiate sau coincid.
Care este rolul Kazahstanului în actuala criză energetică europeană? Cum poate deveni România o poartă de intrare pentru Europa a mai multor resurse kazahe?
În general, Kazahstanul dispune de toate mijloacele pentru ocuparea unei poziţii cheie în cadrul coridorului comercial terestru Asia-Europa-Asia. Din Kazahstan, mărfurile pot fi expediate consumatorilor vest-europeni prin Constanţa cu trenuri, camioane, barje fluviale (pe Dunăre). Porturile româneşti din zona Constanţa (Constanţa, Mangalia, Midia) au posibilitatea de a creşte potenţialul comercial şi de tranzit al Kazahstanului şi al României, inclusiv dezvoltarea legăturilor de export-import între ambele ţări. Trebuie menţionat faptul că în anul 2007 Autoritatea Portuară Constanţa a încheiat un acord şi a început cooperarea cu portul Aktau. Suntem convinşi că poziţia geografică a României şi prezenţa arterelor de transport adecvate (portul Constanţa, Delta Dunării, canalul Dunăre-Marea Neagră, autostrăzi, comunicaţii feroviare, gazoducte) oferă oportunităţi mari de tranzit şi servicii pentru fluxurile de încărcături.
În ce alte domenii s-a făcut simţită prezenţa Kazahstanului în România după preluarea Grupului Rompetrol? Pe de altă parte, ce efecte a generat tranzacţia pentru economia Kazahstanului? Vedeţi mai mulţi turişti români în Kazahstan, iniţiative de business dincolo de cele legate de domeniul petrolier?
Prezenţa extinsă a Kazahstanului în România are cu siguranţă un efect pozitiv asupra economiei ambelor ţări. Se lucrează pentru a face schimb de experienţă şi a atrage investiţii în ambele direcţii. Astfel, în urma rezultatelor celei de-a 16-a reuniuni a Comisiei Interguvernamentale de Cooperare Economică şi a Forumului de Afaceri Kazaho-Român, care au avut loc la Astana pe 7 octombrie a.c., se aşteaptă un salt calitativ în relaţiile comerciale. În special, ne putem creşte exporturile până la 493 de milioane de dolari. Pe lângă sectorul de petrol şi gaze, comerţul bilateral se desfăşoară pe direcţia produselor din industria chimică, metale, cărbune, produse din tutun etc. Un mare interes prezintă activitatea deosebită a companiilor româneşti din domeniul IT. Kazahstanul şi România sunt hotărâte să caute în mod activ oportunităţi de aprofundare a colaborării reciproc avantajoase. De menţionat este că pe 16 noiembrie a acestui an a avut loc cea de-a 7-a rundă de consultări politice cu participarea miniştrilor adjuncţi de externe ai celor două ţări. Am convenit să ducem parteneriatul bilateral la un nivel calitativ nou de interacţiune extinsă şi sistemică, rezistent la influenţa factorilor externi.
În cadrul evenimentului, de asemenea, a fost semnat un plan de lucru între ministerele de externe pentru perioada 2022-2023. Per total, Kazahstanul îşi dezvoltă potenţialul turistic, ne propunem să creştem fluxul de turişti din România în următorii ani. În septembrie a.c. a fost semnat un memorandum de înţelegere între autorităţile forţelor aeriene din Kazahstan şi România. În baza documentului, companiile aviatice din ambele ţări au primit dreptul de a efectua cate 14 zboruri pe săptămână (7 de pasageri şi 7 de marfă) între cele două ţări din fiecare parte pe orice tip de aeronavă.
Cum vede tranziţia energetică a Europei un stat cu atât de multe resurse precum Kazahstanul?
Activul kazah din România, fiind unul dintre cei mai mari investitori şi contribuabili din România, presupune o contribuţie stabilă a Kazahstanului la securitatea energetică a României. În acest sens, Kazahstanul intenţionează să continue să furnizeze ţiţei pieţei româneşti.
Fluxul de investiţii din Kazahstan către economia românească s-a ridicat la 13,7 milioane de dolari.
