Suplimente

Transilvania şi Banat, regiunea antreprenorilor campioni care produc valoare adăugată. Sunt companii care în fabricile lor au angajat mii de oameni şi care dau tonul în mediul de business local

Autor: Corina Mirea

2 nov 2015 512

Peste 40 de premii au ajuns în ultimii cinci ani la antreprenori din Braşov, Timiş, Cluj, Bihor, Mureş, Sibiu, Hunedoara sau Alba pentru a marca performanţa în business pe care câteva zeci de companii care au pornit ca afaceri de familie au avut-o chiar şi în contextul crizei sau, mai bine spus, mai ales în recesiune.

Sunt cinci ani de când Ziarul Financiar, împreună cu Enterprise Investors, BCR, PwC şi Asociaţia Triple Helix scot la lumină oameni pe care puţini îi ştiu şi afaceri pe care aceştia, în loc să le laude, continuă să investească în ele şi să le dezvolte din resurse proprii, nu aducând bani de la vreo companie-mamă.

„Iniţial, a fost ideea realizării unui clasament al companiilor dinamice, monitorizând şi premiind companiile care aveau creşteri importante ale cifrei de afaceri în fiecare an. În timp, am început să analizăm companiile şi cu alte instrumente decât indicatorii financiari. Am descoperit adevăraţi campioni ai businessului romanesc, antreprenori care îşi făceau datoria cu modestie şi cu dedicaţie, dezvoltând companii şi branduri fără a beneficia de recunoaştere publică”, spune Cristian Nacu, senior adviser al Enterprise Investors.

 

Cum sunt antreprenorii din Transilvania şi Banat

Minuţiozitatea, planificarea din timp şi precizia par să fie unele dintre cele mai importante calităţi ale antreprenorilor, indiferent de regiunea din care provin. Sunt acele elemente care le-au permis să ajungă la sute sau chiar mii de angajaţi, chiar dacă într-o perioadă de criză financiară primul instinct este recurgerea la tăieri şi care i-au propulsat spre afaceri de zeci sau sute de milioane de lei. Unii dintre cei care astăzi sunt pe lista puţinilor români care reuşesc să se bată de la egal la egal cu multinaţionalele şi-au confirmat statutul de elită a mediului antreprenorial românesc în mai multe rânduri. Un exemplu ar putea fi Emsil Techtrans sau IRUM, două companii care au un istoric de 15 ani, respectiv de două decenii şi care s-au născut, poate, din întâmplare. Emsil Techtrans, spre exemplu, a fost înfiinţată de antrepre­norul Silviu Dan Mânzat, care a decis, în 1995, că nu vrea să mai lucreze pentru alţii ca angajat, ci ca proprietar de companie. De la această filosofie personală însă, el a ajuns să facă aproape 68 de milioane de lei pe an.

„În Transilvania, companiile sunt implicate preponderent în producţia industrială, iar afacerile antreprenoriale concurează adesea pe picior de egalitate cu multinaţionalele. Campioni sunt companii cu tradiţie (Elba, Fares, Farmec – doar câteva exemple). Electrogrup şi Ropharma sunt cele două companii din Transilvania care au câştigat premiul «Antreprenorul Anului» în 2011 şi respectiv 2012 – activând în două sectoare foarte competitive (echipamente pentru telecom şi energie, respectiv industria farmaceutică)”, explică Mihai Aniţa, partener, liderul echipei de servicii de audit pentru antreprenori şi afacerile de familie al PwC. Astfel, reiese conceptul pe care antreprenorii din zona Transilvaniei, dar şi a Banatului îl au faţă de business, faţă de ideea de a construi o companie. Aceştia au mizat de-a lungul timpului mai mult pe producţie, pe produse cu valoare adăugată, din care banii nu se fac rapid, ci este nevoie de ani de zile pentru a ajunge pe breakeven şi cu atât mai mult pentru a recupera investiţia. Iar această concentrare pe a produce ceva în loc să se dea marfă dintr-o parte în alta se vede şi în modul în care judeţe de referinţă ale acestei zone, cum sunt Braşov, Timiş sau Cluj, s-au poziţionat pe piaţă în ultimii ani. Acestea au devenit poli economici ai României, sunt zone unde şomajul este la cele mai mici cote, unde salariile sunt peste media naţională şi se apropie vertiginos de Capitală şi unde companiile abia dacă mai au ce angaja pentru că facultăţile nu scot suficient de mulţi absolvenţi, preponderent în specializări tehnice, pe care se bazează şi cei mai dinamici antreprenori.

 

Campionii din Transilvania şi Banat au mizat pe activităţi tehnice

De altfel, Anca Petcu, directorul reţelei corporate din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR), confirmă înclinaţia Transilvaniei spre domeniile tehnice. Cu alte cuvinte, antreprenorii de aici au mizat mereu pe munca grea.

„Există diferenţe regionale date de factori de context, cum ar fi resursele naturale şi umane, lipsa sau prezenţa infrastructurii de transport, ecosistemele industriale, de specia­lizare/formare şi de canale de comerţ tradiţionale. Transilvania şi Banatul se ancorează foarte bine în ecosistemele tehnice. Efectul transformaţional al acestor afaceri se translatează în tot ceea ce înseamnă calificări de specialişti, standarde tehnice de execuţie, import de tehnologii şi practici comerciale sau consolidarea unor fluxuri de comerţ”, susţine ea.

Campionii în business sunt aleşi pe baza mai multor criterii, cei mai importanţi indicatori financiari luaţi în calcul fiind cifra de afaceri, profitul brut şi numărul de angajaţi. Dar clasamentul suferă modificări în fiecare an în ceea ce priveşte departajarea companiilor de top, care performează, de cele care „se descurcă” sau care, dimpotrivă, nu reuşesc să ţină piept evoluţiei economiei locale. Printre cele mai noi criterii pe baza cărora sunt desemnaţi campionii în business se numără gradul de inovare, implicarea în comunitate şi valoarea adăugată pe care o pun pe masă.

Campionii de anul trecut din regiunea Transilvaniei şi Banatului au fost Elba, Electro Sistem, Bilka Steel, Emsil Techtrans, Grup Energoinstal, Fares, Astra Vagoane Călători, Transavia şi Farmec. Domeniile de activitate ale acestora sunt dintre cele mai diferite. Chiar dacă sunt şi antreprenori care şi-au luat diploma de „campion în business”, în fiecare an în top au intrat şi jucători noi, ceea ce înseamnă că zona Transil­vaniei şi Banatului este una foarte competitivă, iar companiile se trag una pe cealaltă, indiferent de mediul din care provin, pentru că mulţi dintre antreprenori, pe lângă joburile pe care le creează direct, dezvoltă un întreg ecosistem, alimentând şi companii de dimensiuni mici sau medii.

 

Cercul performerilor în business se măreşte de la an la an

„În unii ani regăsim în top mai multe companii din agricultură, în alţii topurile sunt dominate de producători de mobilier, în alţii de producători de textile sau de piese auto. Aceste tendinţe trebuie interpretate ţinând cont de contextul macroeconomic, dar şi de mişcările generale ale pieţelor, fiind un indicator al faptului că antreprenorul român se adaptează condiţiilor economice, rămânând un bun performer”, este de părere Şerban Roman, country director al Enterprise Investors.

Anul acesta, companiile care au foat câştigătoare ale titlului de campion în business au provenit din industrii care, aparent, nu au nicio legătură, cum ar fi comerţul şi producţia de telefoane mobile şi tablete, asistenţă medicală, procesarea ceaiului, producţia de utilaje agricole sau din domeniul resta­urantelor, însă toţi au în comun ideea potrivit căreia trebuie să spună nu oricărui obstacol le ce apare în cale. Este unul dintre cele mai puternice legături, care îi fac să vorbească aceeaşi limbă şi care îi fac să aibă aceeaşi viziune – crearea de produse sau concepte cu valoare adăugată.

„Numărul campionilor s-a mărit de la an la an, fapt evidenţiat şi de creşterea numărului de premii acordate în cadrul galelor regionale. Au fost introduse premii speciale şi categorii noi pentru a răsplăti eforturile cât mai multor antreprenori de a rezista şi creşte în condiţiile unei pieţe tot mai dificile şi din ce în ce mai globalizate. Premiem în egală măsură «campionii de cursă lungă» – pentru continuitatea în performanţă –, dar şi companiile aflate la început de drum, cu start promiţător”, mai spune şi Ionuţ Sas, director şi liderul echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru antreprenori şi afacerile de familie din cadrul PwC România.

Campionii în business locali, antreprenorii nu se mulţumesc doar să fie printre cei mai buni din România, planurile lor fiind con­centrate tot mai mult pe ideea ex­por­turilor. De altfel, multe com­pa­nii care au pornit ca afaceri de familie şi care astăzi au devenit firme antre­pre­noriale „gigant” susţin că aşa au reuşit să răzbată în criză şi chiar să crească.

„Aproape că nu mai putem vorbi despre campioni în business care să nu se bazeze pe o solidă componentă a exporturilor în activitatea firmei. Aceste companii au sesizat oportunităţile de a-şi extinde amprenta de afaceri nu doar la nivelul Romaâniei, ci şi în afara graniţelor, fructificând atât piaţa comună europeană, cât şi pieţe regionale din apropiere. Pentru unii dintre ei, Asia sau Africa nu mai sunt pieţe exotice, ci pieţe reale de desfacere unde încearcă să îşi consolideze relaţiile de afaceri”, adaugă Anca Petcu de la BCR.

 

METODOLOGIE.

Cum s-a realizat cea de-a cincea ediţie din Transilvania şi Banat a proiectului „Campioni în business”

♦ Procedura de stabilire a campionilor porneşte de la selectarea companiilor deţinute de antreprenori din rândul celor mai mari 5.000 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri înregistrată în 2014.

♦ Cele circa 2.800 de companii antreprenoriale selectate sunt împărţite pe cele trei regiuni geografice (Muntenia, Transilvania şi Moldova) şi, de asemenea, în funcţie de cifra de afaceri (mai mare de 15 milioane de euro şi între 3 şi 15 milioane de euro).

♦ Companiilor din cele şase categorii astfel rezultate li se aplică trei criterii de eligibilitate: profit brut în 2014; minimum 10 angajaţi în 2014; neimplicarea în activităţi legate de tutun, alcool, jocuri de noroc, pariuri, alte industrii cu potenţial impact etic.

♦ Mai departe, în cadrul fiecărei categorii, pentru toate companiile eligibile se calculează un punctaj în funcţie de patru criterii cantitative, care recompensează performanţa financiară şi constanţa în obţinerea acesteia: evoluţia cifrei de afaceri şi a indicatorului EBITDA, marja operaţională şi numărul de angajaţi.

♦ În final, companiilor li se acordă un punctaj pe baza a trei criterii calitative: valoarea adăugată în economie şi societate, activităţile de export şi, nu în ultimul rând, inovaţia privind modelul de business, produsele şi serviciile.

♦ Aspectele cantitative şi cele calitative luate în calcul au ponderi egale în desemnarea Campionilor în business.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386