România, 10 ani în UE

Vasile Gheţău: Populaţia României la 10 ani de UE

1 dec 2016 Ziarul Financiar

Pierderea cea mai mare şi ireparabilă pe care a suferit-o  România în cei 10 ani este, cu siguranţă, cea a potenţialului uman:  o scădere a populaţiei rezidente de UN MILION ŞI JUMÂTATE de locuitori (la sfârşitul acestui an).  Migraţia externă a constituit componenta majoră a declinului – 900 de mii de persoane -, dar şi scăderea naturală a  contribuit în măsură crescândă la recul – aproape 600 de mii de persoane. Felul în care va evolua migraţia externă depinde de creşterea economică din ţările dezvoltate, acolo aflându-se resorturile econo­mice ale feno­menului, schim­bările economice şi sociale din ţară  neavând până acum dimen­siunea şi forţa necesare di­minuării pro­pensiunii spre migrare. O reluare a creşterii economice în ţările dezvoltate la parametri ridicaţi va reclama mai multă forţă de muncă străină, aşa cum o arată dezvoltările de dinaintea apariţiei şi instalării crizei economice şi financiare. Ţara noastră va continua să rămână un rezervor, chiar dacă declinul demografic îşi pune amprenta pe dimensiunea populaţiei tinere şi, în anii care vin, a celei adulte. Scăderea naturală  îşi amplifică mărimea pe măsură ce la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicată ajung generaţiile feminine mai mici născute după anul 1990.  Fără redresarea natalităţii,  declinul demografic şi depopularea ţării se vor accentua ca dimensiune, iar  deteriorarea în continuare a structurii pe vârste şi accentuarea gradului de îmbătrânire demografică vor agrava consecinţele economice şi sociale ale marilor dezechilibre dintre populaţia vârstnică şi cea în vârstă de muncă.

Tabloul demografic al ţării noastre nu poate fi privit izolat de cel al Uniunii Europene în ansamblul său. Bilanţul demografic pe anul 2015 al Eurostat indică o creştere a populaţiei UE 28 de numai 1,8 milioane provenită exclusiv din migraţie externă netă pozitivă. Pentru prima dată în istoria ei, populaţia Uniunii a avut în anul 2015 scădere naturală. Sunt 11 ţări care au avut în anul 2015 un recul al populaţiei, prin scădere  naturală şi migraţie negativă, migraţie ne­ga­tivă mai mare decât creşterea naturală sau scădere naturală mai mare decât migraţie netă pozitivă. Cele mai multe dintre cele 11 ţări sunt ex-comuniste, dar criza economică şi financiară şi-a pus dur amprenta şi în cazul Italiei, Spaniei, Greciei şi Portugaliei. Migraţia externă pozitivă continuă să reprezinte componenta majoră a ascensiunii populaţiei în ţările dezvoltate. În fine, ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va duce nu numai la o populaţie a Uniunii cu 65 de milioane de locuitori mai mică, dar şi la majorarea considerabilă a dimensiunii scăderii naturale a populaţiei Uniunii.   

Vasile Gheţău este profesor la Facultatea de sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2016

 
Cuvinte cheie:
Vasile Ghetau
, Populatia Romaniei
, aderare
, uniunea europeana
, populatie
, migratie
, crestere economica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide