Cehia, pentru cei mai mulţi, înseamnă Skoda. Este cea mai internaţionalizată marcă auto cu rădăcini estice. Skodele sunt fabricate sau asamblate în Cehia, desigur, dar şi în Slovacia, China, Rusia şi India. Există Skode de lux şi Skode pentru toată lumea. Acest lucru arată importanţa pe care industria auto, cu o tradiţie încă de dinainte de marele război, o are pentru economia cehă. Dar această marcă n-ar fi ajuns până aici dacă n-ar avea sprijinul, financiar şi în tehnologie, al colosului german Volkswagen. Însă această economie nu înseamnă doar atât.
Cehii au fost cei mai întreprinzători est-europeni în perioada de tranziţie de după căderea comunismului, iar acest lucru se vede acum. Cehia are propriile branduri, prezente în sectoare dintre cele mai diverse, de la utilităţi publice la bere şi echipament outdoor.
CEZ, producător, distribuitor şi furnizor de energie electrică, gaze naturale şi încălzire, este prezent în mai toată regiunea şi chiar şi în Germania şi Turcia. Este cea mai mare companie de utilităţi din Europa de Est. Berea cehă este cunoscută în toată Europa. Produsele outdoor ale firmelor cehe nu excelează întotdeauna prin calitate, multe fiind produse rebrenduite importate din China, dar sunt omniprezente în magazinele online din regiune. Cehii au exporturi puternice, dar la fel este şi consumul intern.
Toate acestea au ajutat Cehia să devină prima şi deocamdată singura economie considerată matură, sau dezvoltată, dintre fostele ţări comuniste acum membre ale Uniunii Europene. Un neajuns, dacă se poate spune aşă, este că în vremuri de criză moneda cehă, coroana, tinde să se aprecieze. Acest lucru, un semn că moneda este considerată activ-adăpost de către investitori, apropie Cehia mai degrabă de Elveţia decât de colegele estice, ale căror monede tind să se deprecieze. Iar cehii sunt mândri de coroana lor. N-ar schimba-o pentru nimic în lume, nici măcar pentru euro. Şi este de înţeles de ce. De la fraţii slovaci, care au adoptat moneda unică europeană în 2009, au aflat că acest lucru a adus cu el scumpiri – deşi există studii temeinice şi analişti care spun contrariul. De asemenea, o monedă proprie ajută economiile să câştige un avantaj competitiv pentru exporturi prin devalorizare. Alte ţări, cum este Croaţia, trec la euro şi pentru că acest lucru ar putea atrage mai mulţi turişti din zona euro. Însă Cehia atrage şi aşa mai mulţi turişti decât poate duce.
CELE MAI MARI COMUNITĂŢI DE MUNCITORI STRĂINI
DIN CEHIA SUNT SLOVACII, POLONEZII, ROMÂNII, BULGARII ŞI UCRAINENII
Dacă Slovenia este Elveţia Balcanilor, despre Cehia se poate spune că este Germania estului. Este o economie puternic industrializată, care creşte greu, dar hotărât, însă una în care salariile sunt mai mici decât cele din unele dintre statele vecine şi în orice caz mai mici decât în Europa de Vest. La fel ca în Germania, salariile cehiilor au crescut foarte lent în ultimii 15 ani. Însă acest lucru se schimbă. Muncitorii cehi câştigă treptat lupta cu salariile mici. Înainte de criza provocată de Covid-19, în contextul celei mai scăzute rate a şomajului din UE, companiile din Cehia au încercat să rezolve problema deficitului de forţă de lucru calificată cu bonusuri şi salarii mai mari. Dar la fel se întâmplă în majoritatea economiilor est-europene, unde penuria de forţă de muncă a devenit o problemă generală, însă cu intensităţi diferite. În Cehia parcă este mai acută. Această ţară, fiind o economie matură, simte mai mult o penurie de angajaţi calificaţi şi specialişti, de la programatori la şoferi de camion. Dar acest lucru nu înseamnă că nu sunt probleme de acelaşi gen în domenii precum barurile şi restaurantele.
Pentru Cehia, un sondaj realizat de Asociaţia Investitorilor Străini a găsit că aproape una din două companii simte lipsa muncitorilor calificaţi. Analiza a identificat ca fiind una din cauzele principale ale penuriei interesul scăzut pentru şcolile profesionale şi pentru educaţie vocaţională. Cei mai mulţi dintre angajatori duc lipsă de programatori IT, electricieni, operatori pentru utilaje digitalizate şi designeri. Criza din producţie este atât de acută încât pentru un post liber există, în medie, doar 0,5% cereri de angajare. Sondajul arată că firmele sunt dispuse nu doar să investească în digitalizare şi automatizare, ci şi în educaţie. De aceea, unii angajatori cer încurajarea importului de forţă de muncă. Cele mai mari comunităţi de muncitori străini din Cehia sunt slovacii, polonezii, românii, bulgarii şi ucrainenii.
Chiar şi aşa, Cehia a depăşit Spania, una dintre cele mai mari economii europene, la PIB pe cap de locuitor. În anii ‘90, când Cehia ieşea din comunism, producea numai două treimi din avuţia generată de Spania. Însă în trei decenii, a reuşit să devanseze economia spaniolă din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Estonia, Lituania şi Slovenia sunt la rândul lor pe punctul de a reuşi o performanţă similară. Cele mai recente date Eurostat arată că Cehia a devansat Spania între 2018 şi 2019. OCDE listează 2019 drept anul în care economia cehă a performat peste cea spaniolă, în timp ce după FMI acest moment a avut loc în 2020.
Cum au ajuns cehii la o astfel de performanţă? Răspunsul are în mare măsură legătură cu faptul că Cehia s-a transformat într-un subcontractor industrial pentru Germania.
INDUSTRIA A CRESCUT CU 60% ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII, ÎN TIMP CE AVANSUL MEDIU ÎN ZONA EURO A FOST DE 10%
Industria şi exporturile reprezintă o parte mare din PIB. Însă există şi alţi factori. Şomajul din Cehia este foarte mic, pe când în Spania ajunge la 16%, cu un procent mult mai dramatic pentru tineri. Iar numărul locurilor de muncă temporare este mult mai redus. Drept rezultat, şi inegalitatea este mai redusă. Pregătirea profesională este de asemenea decisivă. În Spania, 30% din adulţii tineri nu au decât diplome de liceu, în timp ce în Cehia procentul este de doar 7%. Iar deşi numărul absolvenţilor de universitate este similar, mult mai mulţi cehi au studii profesionale. În acelaşi timp, guvernul ceh cheltuie cu o jumătate de punct din PIB mai mult pe cercetare şi dezvoltare decât cel spaniol, iar finanţele sale publice sunt mai solide. Înainte de pandemie, exista un uşor excedent bugetar, iar datoria se situa la 30% din PIB comparativ cu 95% în cazul Spaniei. Din 1997, Cehia şi-a redus constant diferenţa economică faţă de Germania, de la -40% la -23%. Spania a rămas la -23%. Pe de altă parte, populaţia cehă este de cinci ori mai mică decât cea spaniolă.
Importanţa influenţei germane este evidentă dacă este avut în vedere că Skoda este cel mai mare exportator al Cehiei. Pe lângă această marcă a crescut industria auto pentru a ajunge coloana vertebrală a economiei. Sectorul are 180.000 de angajaţi, la o populaţie de 10 milioane de locuitori, şi participă cu un sfert la producţia industrială. În 2019, anul de dinaintea pandemiei, Skoda, Hyundai şi un parteneriat între Toyota şi PSA au produs 1,5 milioane de maşini în Cehia. Industria auto participă, de asemenea, cu 10% la PIB-ul ţării şi cu 20% la exporturi. Pentru a rămâne competitivă, industria trebuie să ţină pasul cu vremurile. În 2019, sectorul industrial ceh şi-a orientat o treime din investiţii, adică 500 de milioane de euro, spre cercetare şi dezvoltare.
