Suplimente

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Direcţia economiei Austriei: industrie cu valoare mare, cercetare şi inovaţie

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Direcţia economiei...

Autor: Bogdan Cojocaru

18.11.2021, 10:00 332

Austria este, de departe, cea mai avansată economie din Europa Centrală şi de Est, şi cea mai bogată, în contrast cu sărăcia în resurse naturale a ţării. Ajutată de poziţionarea geografică  în chiar inima Europei, între numeroşi vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.

Comerţul şi industria joacă un rol important creşterea economiei Austriei, sunt diversificate, dominate de produse şi servicii cu valoare adăugată mare, însă în ultimii ani dezvoltarea a luat o nouă direcţie. Un indiciu al acesteia: dintre statele din regiune, Austria cheltuie cel mai mult pe cercetare şi dezvoltare. La nivel european, la acest capitol în faţa ei stau doar Suedia, Germania şi Belgia. Iar o analiză a planului de recostrucţie economică după pandemie pune în evidenţă şi mai clar direcţia: 59% din reformele şi investiţiile făcute pe baza banilor primiţi de la UE sunt dedicate luptei contra încălzirii globale, în timp ce 53% au ca scop accelerarea digitalizării. Ajutată de poziţionarea geografică a ţării, în chiar inima Europei, între numeroşi vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.

Ca toate celelalte ţări din regiune, Germania este destinaţia dominantă a exporturilor austriece (30%). Vecinii cu economii mai mari sunt destinaţii comparabile ca exporturi (în jur de 6% din total). Însă la acelaşi nivel ajung şi parteneri unde este mai dificili de ajuns precum  SUA. Cele mai multe dintre exporturi sunt reprezentate de utilaje, echipamente, maşini şi componente auto (40% din total), produse necesare industriilor şi agriculturii din alte ţări. Austria exportă însă şi produse farmaceutice, plastic şi chimicale. Aproximativ 50% din Produsul Intern Brut al Austriei provine din schimburile comerciale externe. Dar aceasta înseamnă o concentrare a pieţei muncii în jurul exportatorilor. Aproape unu din două locuri de muncă depinde direct sau indirect de exporturi. Acest lucru creează probleme dacă comerţul mondial încetineşte sau se blochează. Pe de altă parte, dependenţa de exporturi înseamnă că principalii angajatori sunt companii austriece. Un factor decisiv al succesului exportatorilor austrieci sunt resursele pe care le alocă inovaţiei şi investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene şi cea mai bună ţară din Europa Centrală şi de Est la acest capitol, arată un clasament al Comisiei Europene. Este în acest grup, alături de ţări precum Germania, Olanda, Finlanda şi Suedia, de cel puţin şapte ani. Un alt studiu, publicat de UniCredit Bank Austria, spune că industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%. Nici chiar în Germania, forţa economică principală a Europei, sectorul nu a putut creşte atât de mult. Între inovaţie şi dezvoltarea industrială este o legătură strânsă. Iar niciuna nu este posibilă fără investiţii în cercetare şi dezvoltare (R&D).

Cea mai mare parte din aceste investiţii vin chiar de la companiile austriece, ponderea în total fiind în jur de 50%. De la stat vin circa 35% din cheltuieli, iar restul de la investitori străini, în principal companii, potrivit datelor guvernamentale. O parte considerabilă o reprezintă contribuţii de la multinaţionale ale căror subsidiare austriece au acolo operaţiuni de R&D şi care folosesc fonduri din programele de cercetare ale Uniunii Europene. Spre exemplu, Austria este un centru important de inovaţie pentru colosul german industrial Bosch Group. Mai bine de o treime din cei aproape 3.000 de angajaţi ai Bosch din Austria sunt implicaţi în R&D. În ultimul deceniu, arată cifrele ministerului de resort din Austria, cheltuielile cu R&D au crescut cu 65%. În 2019, acestea s-au situat la aproape 12 miliarde de euro, ceea ce însemană o intensitate a inovaţiei – cheltuieli cu R&D ca pondere în PIB – de peste 3% (3,2% în 2019). La acest capitol, cheltuieli de R&D ca pondere în PIB, Austria ocupă locul patru în UE – cu România pe ultimul loc, cu investiţii de şase ori mai mici. În unii ani, investiţiile în cercetare au crescut chiar mai rapid decât PIB-ul. Spre comparaţie, intensitatea medie la nivelul UE 28 este de 2%. În 2019, anul celor mai recente date, doar Suedia a avut rezultate mai bune decât Austria. În clasamentul inovaţiei realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre ţările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, şi liderii inovaţiei, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca şi Belgia. Austria nu se află la distanţă mare în urmă faţă de Germania şi este clasată mai bine decât Franţa. Ţările est-europene ocupă ultimele locuri. Scorurile pe care se bazează clasamentul CE reflectă o evaluare comparativă a performanţei în cercetare şi dezvoltare şi forţa, dar şi slăbiciunile, relative ale sistemelor de cercetare şi dezvoltare din statele membre ale UE. Drumul a fost lung şi deloc uşor. Din 2004 regiuni precum Austria Inferioară îşi transformă economia, dintr-una bazată pe agricultură într-un mediu prietenos şi propice dezvoltării inovaţiei şi tehnologiei înalte. Importante pentru această direcţie sunt crearea de concentrări de tehnologie, facilităţi care adună la un loc cercetători şi afaceri – aşa-numitele technopoluri. La fel de importante sunt şi iniţiativele de a construi conexiuni între economie şi universităţi. Acest lucru este posibil prin încurajarea inovaţiei libere care implică companii, cercetători, studenţi şi alţi participanţi relevanţi. Astfel s-a ajuns ca firmele austriece să se numere printre cele mai bune când vine vorba de exportul tehnologiilor de mediu. Sau ca o companie austriacă, Austria Technologie & Systemtechnik AG, să devină furnizorul Intel pentru un material special esenţial în producerea de cipuri pentru computere de înaltă performanţă.

 

Austria este cea mai mare putere bancară din regiune

Visul Vienei de a deveni capitală financiară regională este mai aproape de împlinire. “Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziţie de invidiat”

De manevrele disperate făcute de banca centrală a Cehiei pentru a feri economia de impactul inflaţiei vor profita băncile austriece Erste Group Bank şi Raiffeisen Bank International, spune o analiză realizată de agenţia de rating S&P. Aceasta spune totul despre locul sectorului bancar austriac în regiune. Cehia este cea mai matură economie dintre fostele state comuniste europene, iar tranziţia ei este strâns legată de băncile Austriei.

Cehia este cea mai mare piaţă regională pentru ele, însă fie că este vorba de scandaluri şi politică, fie de finanţare, în istoria postcomunistă celor mai multe din economiile est-europene  apar băncile austriece. „Cele mai mari grupuri bancare şi de asigurări din Viena formează un fel de nucleu în jurul căruia furnizorii de servicii au început să se dezvolte în urmă cu aproximativ 20 de ani”, notează Thomas Url, economist la Institutul Austriac de Cercetare Economică, citat de Financial Times. „Aceasta oferă un efect de reţea pentru industria serviciilor financiare, care este necesar pentru menţinerea ca hub financiar.” Această resursă de talente profesionale ar putea ajuta oraşul să se transforme într-un centru al tehnologiei financiare şi al finanţelor durabile - de exemplu, folosindu-se de poziţia sa ca punct în care se întâlnesc capitalul, oamenii şi ideile din marginile vestice şi estice ale Europei. „Viena joacă cu siguranţă o funcţie de legătură între Europa de Est şi Europa de Vest”, spune Hannes Cizek, strateg al Raiffeisen Bank International.

Înainte de criza financiară globală, bancherii din Viena visau ca oraşul lor să devină centru financiar regional pentru economiile emergente din Europa Centrală şi de Est. În anii care au urmat, planurile lor de extindere păreau brusc ameninţate, după cum scrie Financial Times. Pe măsură ce băncile din întreaga lume s-au retras, cele din Austria s-au retras şi ele din Europa de Est. Filialele au fost vândute, iar accentul s-a mutat asupra operaţiunilor interne austriece, pe pieţele externe mai puţin riscante din punct de vedere politic, pe reducerea costurilor şi consolidarea bilanţurilor. Ceea ce a mai rămas este un centru financiar vienez care încearcă din nou să servească fostele economii comuniste din regiune, precum şi clienţii austrieci şi corporate.


Industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%


Odată cu relansarea din criza financiară şi cu instalarea unei noi perioade de boom economic, visul Vienei de a deveni capitală financiară regională s-a apropiat mai mult de împlinire. Băncile austriece prosperă, în timp ce economiile est-europene par să iasă din criza cauzată de pandemia de Covid-19 cu viteză mai mare decât cele din vest. Economia Austriei a fost una dintre cele mai afectate din Europa de pandemie. Însă sectorul său financiar – şi, în special, băncile sale – sunt mai bine poziţionate decât majoritatea din Europa, mulţumită în parte şi pieţelor pe care activează.  Situaţia actuală este departe de colapsul financiar din 2008, când guvernul austriac a fost nevoit să organizeze un mecanism de salvare de 100 de miliarde de euro pentru sistemul bancar. În Austria şi în multe alte părţi ale Europei băncile se prăbuşeau, iar şocurile au continuat mult timp după aceea. Trei dintre băncile mari din ţară - Hypo Alpe Adria, Kommunalkredit şi Österreichische Volksbanken – a trebuit să fie naţionalizate şi lichidate.

Criza a îndepărtat brutal Viena de visul de a deveni centrul financiar al Europei de Est, o Londră sau un Frankfurt pe Dunăre.

Dar pandemia poate fi un moment de cotitură. Analiştii şi bancherii spun acum că aspiraţiile Vienei de centru financiar se potrivesc acum cu realitatea, întrucât creşterea din Europa de Est pare să depăşească media UE, iar cererea pentru credit creşte. Este o creştere pe care băncile austriece şi-o pot permite. Majoritatea marilor creditori din Viena au avut grijă ca după 2008 să-şi construiască rezerve solide de capital. La sfârşitul anului trecut, agenţia de rating Moody’s a anunţat că Austria este unul dintre cele şase sisteme bancare naţionale europene, dintr-un total de 19, cu perspectivă stabilă.

 

Victorii pe toate fronturile

Rezistenţa sectorului din punctul de vedere al capitalului şi resurselor este peste media UE. „Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziţie de invidiat”, spune Máté Nemes, analist la UBS din Zürich. „În ceea ce priveşte pierderile pe segmentul credite din cauza pandemiei, vorbim despre doar câteva zeci de puncte de bază, adică aproape de zero.” Cererea de finanţare din partea consumatorilor a revenit, împrumuturile ipotecare sunt în creştere şi afacerile vor mai multă creditare. „Sectorul bancar are victorii pe aproape toate fronturile, ceea ce nu cred că ar fi prezis-o cineva”, spune Nemes. „Este la fel şi în Europa Centrală şi de Est”. În 2019, activele combinate ale băncilor austriece au depăşit 1 miliard de euro pentru prima dată după 2016. Această cifră a continuat să crească în ciuda crizei, ajungând la 1,14 miliarde de euro la sfârşitul anului 2020. Aproape un sfert din acestea sunt împrumuturi către Europa centrală, potrivit Österreichische Nationalbank, banca centrală. Contribuţia regiunii Europa Centrală şi de Est la rezultatele băncilor este şi mai remarcabilă. În 2019, puţin peste 40% din profituri proveneau din împrumuturi în economiile ECE, altele decât Austria. În 2020, anul pandemiei, proporţia a crescut la peste 50%. Este adevărat că băncile austriece, ca mai toate instituţiile de credit străine, s-au repliat în urma crizei financiare pornite din SUA. Însă între timp şi-au construit poziţii mai solide în regiune. Subsidiarele băncilor austriece din ECE sunt acum mai puţin dependente de grupurile-mamă sau de pieţele financiare internaţionale pentru a-şi finanţa creşterea. "Marea diferenţă faţă de perioada de dinainte de criza din 2008 este că creşterea recentă a fost finanţată din depozitele interne din regiune, ceea ce înseamnă că este mai durabilă", spune Anna Lozmann, analist regional la agenţia de rating S&P Global. Această finanţare regională mai matură face ca băncile austriece să fie bine poziţionate pentru a urmări oportunităţi de creştere într-un moment în care activitatea economică din Europa Centrală şi de Est revine. Având în vedere legăturile comerciale profunde dintre Viena şi ECE, perspectivele pentru Raiffeisen Bank International şi Erste Group arată favorabil.

 
 

Se înmulţesc campionii ascunşi

„Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunşi din lume şi ocupă primul loc în ceea ce priveşte campionii ascunşi pe cap de locuitor”.

Un mod de a domina piaţa regională este folosirea giganţilor de care nimeni altcineva nu mai are loc. Austria nu duce lipsă de astfel de companii. Îi are pe OMV, lider în sectorul petrol, gaze naturale şi rafinare, Strabag, orientat către construcţii, Voestalpine, un titan al oţelului, iar aceştia sunt doar câţiva.

În timp ce guvernul şi companiile, inclusiv coloşii, investesc în inovaţie, industria austriacă creşte. Sectorul s-a extins cu 60% din 2000 până în 2020, la un avans mediu de 10% în aceeaşi perioadă pentru ţările din zona euro, arată o analiză a UniCredit Bank Austria. Chiar şi pentru Germania, motorul de creştere economică al UE, expansiunea industriei a fost de doar jumătate din cea din Austria. În timp ce toate industriile austriece au cunoscut un ritm de avans mai mare decât industriile din ţările din zona euro, cea mai mare parte a creşterii provine din sectorul ingineriei mecanice, care s-a extins cu 140% - de 10 ori mai mult decât media zonei euro şi de trei ori mai rapid decât sectorul ingineresc din Germania. Potrivit raportului, sectorul industrial al Austriei este deja pe drumul cel bun spre reconstrucţie după căderea din pandemie. Criza a provocat un colaps de 25%, însă industria a recuperat deja tot ce a pierdut la mijlocul acestui an. Sub plapuma creşterii economice şi a investiţiilor în viitor s-au făcut comozi „campionii ascunşi”: companii sau firme cu foarte mare succes, puţini cunoscute, dar de anvergură globală, care sunt printre primele trei de nişa lor de piaţă la nivel mondial. „Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunşi din lume şi ocupă primul loc în ceea ce priveşte campionii ascunşi pe cap de locuitor”, spune pentru Foreign Policy Georg Kapsch, preşedintele Federaţiei Industriilor Austriece. 


Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene şi cea mai bună ţară din Europa Centrală şi de Est la acest capitol. În clasamentul inovaţiei realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre ţările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, şi liderii inovaţiei, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca şi Belgia.


Potrivit Campus 02, una dintre cele 21 de universităţi de ştiinţe aplicate din ţară cu atenţie deosebită dată cercetării, Austria găzduieşte aproximativ 200 de campioni ascunşi de înaltă specializare, dintre care 70,6% sunt implicaţi în producţia industrială, în special în sectoare precum inginerie mecanică, tehnologia metalelor, industria auto, industrie, aerospaţială şi electronică. Ceea ce au în comun aceşti lideri de piaţă, printre altele, este concentrarea asupra cercetării şi dezvoltării de înaltă tehnologie, activitate încurajată de diverse stimulente la nivel naţional. Dacă peste 50% din totalul bunurilor produse în Austria sunt exportate, ponderea creşte la 64% pentru produsele industriale şi la 88% pentru producţia campionilor ascunşi. Această poveste de succes nu este garantată să continue, deoarece schimbările climatice şi digitalizarea presupun noi provocări pentru sectorul industrial, a explicat economistul-şef al UniCredit Bank Austria, Stefan Bruckbauer.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO