Suplimente

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Polonia, un dublu miracol economic. Secretul? Diversificare, flexibilitate, curaj antreprenorial şi noroc

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Polonia, un dublu miracol economic. Secretul? Diversificare, flexibilitate, curaj antreprenorial şi noroc

Autor: Bogdan Cojocaru

17.11.2021, 16:16 470

Cu un ritm neîntrerupt de expansiune, în medie de 4,2% pe an în perioada 1992-2019, Polonia se apropie în mod constant de Europa de Vest şi a devenit a şaptea cea mai mare economie din UE.

De la căderea comunismului, economia Poloniei a crescut aproape neîntrerupt până a devenit cea mai mare din Europa de Est. Iar prin aproape neîntrerupt trebuie să se înţeleagă că dezvoltarea Poloniei nu a fost niciodată întreruptă de vreo recesiune în ultimele trei decenii până la actuala criză. Economia poloneză este singura din Uniunea Europeană care a reuşit această performanţă. Şi chiar şi când anul trecut restul ţărilor europene se scufundau în cele mai adânci recesiuni de după război, Polonia trecea doar printr-o cădere lină. Iar revenirea a fost puternică. De aceea, se vorbeşte despre un dublu miracol economic polonez.

Care să fie secretul? Polonia a crescut mult timp la adăpostul Germaniei, dar, spre deosebire de Ungaria, care s-a transformat într-un centru de producţie important pentru toţi constructorii auto germani, şi-a clădit o industrie mai diversificată. Pune, la fel ca Ungaria, accent pe “campioni naţionali”, companii mari, locale, dominante, în anumite  sectoare, dar are şi o componentă antreprenorială puternică. Aşa cum are Cehia. Are nu doar producători, ci şi branduri născute acolo. În plus, “miracolele economice” poloneze au fost posibile datorită unor politici aplicate inspirat de guvernanţi la momentul potrivit şi, spun unii analişti, chiar norocului. Mai pe scurt, Polonia reuşeşte să rămână cea mai dinamică economie europeană deoarece are viteza economiilor emergente, rezistenţa celor mature şi… noroc.

În timpul încetinirii sincronizate a economiei globale de dinaintea actualei crize, Polonia s-a remarcat ca un campion european al creşterii. Cu un ritm neîntrerupt de expansiune, în medie de 4,2% pe an în perioada 1992-2019, Polonia se apropie în mod constant de Europa de Vest şi a devenit a şaptea cea mai mare economie din UE, scrie Euractiv. Având în vedere populaţia sa de 38 de milioane, marcată de o istorie violentă şi de hemoragia de capital uman de după intrarea în UE, Polonia este un motor de creştere cel puţin regional.

Puterea şi rezistenţa economiei poloneze pot fi atribuite pieţei sale interne mari, reformelor economice timpurii şi profunde, politicilor prudente şi integrării comerciale şi investiţionale. Polonia primeşte investiţii străine, dar este şi investitor. Un peisaj antreprenorial vibrant de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care beneficiază de o piaţă internă mare şi de avantaje competitive puternice în ţările europene vecine este, de asemenea, o sursă importantă de creştere.

Fluxurile mari de imigranţi din Ucraina şi ţările CSI au susţinut piaţa muncii şi încă o mai susţin, contribuie la competitivitatea exporturilor, susţin piaţa imobiliară şi consumul intern. Mulţumită forţei de muncă mai ales ucrainene, firmele poloneze resimt mai slab decât cele din restul regiunii penuria de muncitori. Rezilienţa Poloniei a fost dovedită în timpul crizei financiare din 2008-09, când a fost singura ţară din UE care a reuşit să evite recesiunea. Din 1989, Polonia şi-a crescut PIB-ul pe cap de locuitor de aproape opt ori.

Una dintre cele mai importante caracteristici ale economiei poloneze este marea sa piaţă internă de consum, care cuprinde aproape 60% din PIB, depăşind media UE şi, în acest sens, amintind mai mult de SUA. De fapt, consumul gospodăriilor, determinat de o piaţă puternică a muncii şi de creşterea salariilor de peste 5%, este de aşteptat să continue să fie unul dintre principalii factori de creştere a economiei poloneze pe termen mediu şi un motor puternic al revenirii din criză. Politica guvernului de creştere semnificativă a transferurilor sociale alimentează şi mai mult această creştere. 500plus, un program guvernamental important introdus în 2016 pentru încurajarea natalităţii şi formării de familii, a adăugat aproximativ 2-3% la venitul disponibil pe an. În 2019, a fost anunţat un nou val de plăţi sociale, inclusiv o extindere a 500plus, în valoare de 1,7% din PIB şi care se preconiza că va creşte consumul cu peste 3% în 2020. Extinderea acestor transferuri a continuat şi în criză.

Important este că aceste transferuri nu pun în pericol poziţia fiscală solidă a ţării. Aceste politici sunt în mod clar pozitive pentru consum şi pentru sectoarele de retail, imobiliare, turism, sănătate şi educaţie. Înainte de criză şi după s-a observat o creştere a comerţului cu amănuntul, mai întâi cu o medie de 7%, cu potenţialul de a accelera în continuare. Partea de e-commerce a consumului a urcat cu 15% între 2008 - 2018.

Anul trecut, în plină criză, Allegro.eu, platformă de e-commerce în primele 10 la nivel global şi cel mai cunoscut brand online polonez, a dus cu succes până la capăt cel mai mare IPO din istoria ţării. Campionul anterior este CD Projekt, firma din spatele seriei de jocuri The Witcher, iar acest lucru spune şi el multe despre resursele şi direcţia spre care se îndreaptă economia poloneză. 


Din 2014, în jur de 1-1,3 milioane de ucraineni au sosit în Polonia pentru a munci şi a se stabili acolo


În criza anterioară, un factor care a dat forţă economiei poloneze a fost investiţiile în infrastructură, mai ales în autostrăzi. Acest lucru a fost posibil deoarece Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor UE din 2007 până în 2013 şi din 2014 până în 2020, cu 102 miliarde euro şi, respectiv, 106 miliarde euro  fonduri primite.

Sectoarele construcţiilor şi imobiliarelor sunt şi acum în plină expansiune, impulsionate de proiectele de infrastructură, precum şi de activităţile de afaceri în creştere şi de extinderea centrelor globale de servicii în Polonia, companii internaţionale precum IBM, Citi Group, Credit Swiss şi Capgemini relocând o parte din operaţiunile lor în Polonia.

De asemenea, Polonia a reuşit să găsească surse inovatoare robuste de creştere în „noua economie”. Unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere este dezvoltarea de jocuri video. Succesul CD Projekt, o companie cu o capitalizare de piaţă de peste 5 miliarde de euro, care a crescut de aproape zece ori în trei ani, a stimulat o creştere impresionantă a numărului de dezvoltatori de jocuri video în ţară. În prezent, există peste 300 de companii de dezvoltare de jocuri care operează în Polonia şi peste 20 sunt listate la Bursa de Valori din Varşovia.

Un sector nou în economie ar putea fi cel al hidrogenului, considerat combustibilul viitorului. În luna mai a acestui an, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că cinci „văi ale hidrogenului“  vor fi construite în Polonia, arătând că ţara ar putea deveni un hub al hidrogenului în următorul deceniu. Hidrogenul reprezintă o cale prin care ţările din Europa Centrală şi de Est dependente de cărbune îşi pot reorienta industria dincolo de combustibilii fosili. Dar există şi riscuri.

Cele mai des citate sunt de natură demografică: îmbătrânirea populaţiei şi migraţia oamenilor spre vest. Însă impactul demografic este atenuat de rezutatul unei bine ţintite politici externe. Varşovia a susţinut şi încurajat întotdeauna eforturile Ucrainei de a se apropia de Europa şi este un opozant înverşunat al expansiunii Rusiei în regiune. Ucraina este în conflict cu Rusia. Rezultatul este importul masiv de ucraineni în Polonia. Din 2014, în jur de 1-1,3 milioane de ucraineni au sosit în Polonia pentru a munci şi a se stabili acolo. Cifrele nu sunt exacte, unele estimări arătând un număr mai mare. Dacă la aceştia se adaugă şi forţa de muncă venită din fostele ţări sovietice, Polonia înregistrează cel mai mare flux de imigraţie în cifre absolute dintre ţările UE – de 2 milioane de oameni. Potrivit estimărilor Băncii Naţionale a Poloniei, imigranţii ucraineni au un impact pozitiv de 0,3-0,9% asupra PIB-ului pe an. În ceea ce priveşte riscurile externe, Polonia este vulnerabilă la capitolul exporturi către Germania şi UE. Cu toate acestea, pentru că are o piaţă internă mare, branduri proprii, exportatori dar şi companii poloneze care s-au instalat ca acasă în alte ţări, Polonia este mai puţin afectată de încetinirile din Germania decât colegele din regiune. De asemenea, nu simte la fel de acut ca industria ungară penuria de cipuri pentru autovehicule pentru că industria sa nu s-a coagulat în jurul sectorului auto. Pe de altă parte, criza forţei de muncă se manifestă în toată Europa, inclusiv în Germania, care acum concurează cu Polonia pentru atragerea muncitorilor ucraineni. Iar în Polonia salariile sunt mai mici.

 

Germania caută să profite de miracolul economic polonez pentru revenirea post-pandemie

Polonia a revenit deja la nivelul de dinainte de criză. Ţara a avansat de la 49% la 70% din media salariilor UE de când a aderat la Uniune în 2004.

Pentru că economia Poloniei este mai puţin afectată de pandemie şi se recuperează mai rapid de pe urma acesteia, nu este de mirare că firmele germane încearcă să profite de acest potenţial de creştere şi de pe urma transformării viitoare a economiei poloneze, după cum scrie
Deutsche Welle.

Polonia a revenit deja la nivelul de dinainte de criză. Ţara a avansat de la 49% la 70% din media salariilor UE de când a aderat la Uniune în 2004. În noiembrie aceasta s-a situat din nou pe locul 3 în UE din punctul de vedere al creşterii producţiei industriale. Ministrul polonez al economiei Jaroslaw Gowin a declarat recent că multe companii poloneze s-au folosit de pandemie pentru a se reorganiza, au adoptat un grad de digitalizare mai ridicat şi au intervenit acolo unde alte lanţuri de aprovizionare s-au rupt. Potrivit economistului-şef al BERD, Beata Javorcik, două aspecte v-a distinge redresarea poloneză de altele din Europa: diversitatea şi flexibilitatea. De la prăbuşirea comunismului în Europa de Est, economiile poloneză şi germană au devenit din ce în ce mai interconectate. În oraşul Lodz, producătorul german de echipamente de uz casnic Bosch-Siemens Hausgeräte, de exemplu, nu numai că produce maşini de spălat rulate, dar şi dezvoltă noi tehnologii de uz casnic. În zona economică specială Walbrzych de lângă Wroclaw, Daimler şi-a extins centrul de producţie de motoare nou construit cu o a doua fabrică de baterii, care este un standard de ultimă generaţie pentru Industria 4.0 şi neutră în emisii de CO2, fiind alimentată cu energie electrică dintr-un parc eolian situat la 10 kilometri distanţă. Între timp, Volkswagen nu numai că produce modelele Caddy, Crafter şi Transporter, ci şi piese turnate din aluminiu, la Poznan, distribuite apoi în întreaga reţea a VW la nivel mondial.

Comerţul german cu Europa de Est a suferit în 2020 pe fondul pandemiei, scăzând cu 8,4% la 423 miliarde de euro, însă comerţul cu Polonia a rămas aproape constant, la 123 miliarde de euro, în ciuda crizei, în timp ce importurile din Polonia către Germania chiar au crescut cu 1%. Polonia a avansat pe poziţia cinci în clasamentul celor mai importanţi parteneri comerciali ai Germaniei. Mai presus de toate, restructurarea viitoare a industriei energetice, dinspre cărbune către energiile regenerabile, ar putea fi un câmp major de activitate pentru companiile germane. Ministrul polonez al mediului Michal Kurtyka a anunţat recent că Polonia vrea să investească 240 mld. de euro până în 2030. Tranziţia din sectorul energiei pare să fie decisivă pentru succesul economic pe termen mediu al ţării.

AFACERI DE LA ZERO