Slovenia a pornit pe drumul independenţei şi al economiei libere cu un avantaj enorm. Era cel mai bogat stat din Iugoslavia.
Slovenia este cea mai prosperă ţară din fosta Iugoslavie. Are industrie, fiind unul dintre cei mai mari producători de maşini pe cap de locuitor din UE. Nu are un brand auto propriu, dar este gazdă pentru o mare fabrică a Renault. Are şi mărci industriale proprii: Gorenje, unul dintre cei mai importanţi producători de electrocasnice din Europa, este din Slovenia.
Are munţi, lacuri şi orăşele fermecătoare care atrag milioane de turişti – peste 6 milioane de sosiri din străinătate, la o ţară de 2 milioane de locuitori.
Slovenia a pornit pe drumul independenţei şi al economiei libere cu un avantaj enorm. Era cel mai bogat stat din Iugoslavia. Şi a ajuns, mai repede, departe. Este singura ţară din acel grup care a aderat la Uniunea Europeană, chiar mai devreme decât alte ţări foste comuniste, care nu au avut de-a face cu războaie de independenţă. A îmbrăţişat şi euro. Dar pe acest drum s-a mai şi împiedicat. În 2012, când Europa era lovită de criza datoriilor suverane, Slovenia a fost la un pas de a deveni prima ţară fost socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout. Aceasta din cauza bancilor. Majoritatea băncilor erau deţinute de stat, iar valoarea creditelor neperformante ajunsese la 6,4 miliarde euro, echivalentul a 12% din portofoliul de credite al instituţiilor financiare slovene.
Prăbuşirea, una câtă una, a băncilor făcea ca Slovenia să se transforme din „Elveţia Balcanilor” în „următorul Cipru”.
Un alt factor a fost valul de preluări nesăbuite operate în piaţă. În cele din urmă, Slovenia a reuşit să evite un bailout de la temuta troică a creditorilor internţionali şi şi-a salvat sectorul bancar cu ajutoare din banii proprii de nu mai puţin de 4,8 miliarde de euro. Criza ajunsese atât de gravă încât se punea problema abandonării euro. Standardul de viaţă se deteriora rapid, iar rata şomajului a ajunsese în 2013 la 12%, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat în 2008, chiar înainte de criză. Cu toate acestea, cei mai mulţi analişti considerau că Slovenia trebuie să rămână în zona euro, mai ales pentru că 70% din producţia ţării este exportată în principal către statele membre ale uniunii monetare. Apoi, cei ma mulţi turişti vin tocmai din ţările euro. Problemele financiare, şi austeritatea care le-a urmat, sunt doar un ecou acum.
Slovenia este cea mai productivă ţară din regiune, dacă productivitatea este raportată la numărul de angajaţi. Dar industria auto este concentrată în jurul unui singur producător auto, Revoz, deţinut de Renault. Acesta este cel mai mare angajator sloven şi asigură circa 2.000 de locuri de muncă. Economia este depenentă puternic de comerţ. Comerţul extern – importuri plus exporturi – echivalează cu 150% din PIB, printre cele mai mari nivele din Europa de Est.
Principalele exporturi includ autoturisme (13% din total), piese auto, produse farmaceutice şi electrocasnice. Dependenţa de producţia şi exporturile auto a dat o lovitură dublă economiei slovene. O dată, anul trecut, prin îngheţarea vânzărilor de maşini, apoi anul acesta prin penuria de cipuri. Un alt risc este penuria de forţă de muncă. De aceea, Camera de Comerţ şi Industrie din Slovenia cere adoptarea de măsuri pentru soluţionarea problemei lipsei de forţă de muncă existente în special în sectorul manufacturier şi al serviciilor, printre care încheierea de acorduri cu ţări din regiune, cu Ucraina şi Filipine, pentru facilitarea importului de forţă de muncă străină. Acum, Slovenia are în vedere o amplă digitalizare a serviciilor sale publice în încercarea de a creşte eficienţa administraţiei publice şi a alinia dezvoltarea tehnologică la obiectivele agendei digitale a UE. Pachetul de măsuri propus în acest sens acoperă administraţia publică, serviciile de sănătate, educaţia şi politica economică.
