Suplimente

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Ungaria: spre viitor cu o industrie auto оmpinsă de la spate de Germania

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Ungaria: spre viitor cu o industrie auto оmpinsă de la spate de Germania

Autor: Bogdan Cojocaru

17.11.2021, 17:20 450

Ungaria era o economie solidă şi înainte de 2008, însă de atunci pare că şi-a ales direcţia.

Când criza financiară globală pornită din SUA a lovit Europa, în 2008, adică la patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Ungaria se găsea într-o poziţie periculoasă. Supraîndatorarea o făcea vulnerabilă în special la capriciile speculatorilor de pe pieţele de obligaţiuni şi valutare, care aveau deja exerciţiul asedierii Greciei, Spaniei şi Italiei. Rezultatul este că în 2014, furtuna valutară care mătura pieţele emergente a lovit şi Ungaria, cea mai îndatorată ţară din regiune. Forintul, totuşi, nu s-a prăbuşit, iar guvernul, cu un mix de politici ortodoxe şi mai ales neortodoxe, a reuşit să scoată economia din zona de foc. Cu această experienţă, Ungaria s-a numărat înainte de actuala criză printre liderii creşterilor economice din UE şi înregistrează astfel de performanţe şi acum, în faza de revenire din recesiunea istorică produsă de pandemia de Covid-19.

Ungaria era o economie solidă şi înainte de 2008, însă de atunci pare că şi-a ales direcţia. Cu ajutorul investiţiilor şi fabricilor construite de marii producători de maşini germani, Ungaria s-a trasformat într-unul dintre principalele centre ale industriei auto europene. Unul dintre neajunsuri este că a ajuns prea dependentă de sectorul auto. Iar vechea vulnerabilitate, tendinţa de depreciere a forintului, persistă şi acum.  


904 COMPANII S-AU ANGAJAT SĂ CHELTUIASCĂ

1,2 MILIARDE DE EURO ÎN PESTE 30 DE SECTOARE ECONOMICE,

PROTEJÂND 55.000 DE LOCURI DE MUNCĂ


Când producţia sectorului auto din Ungaria s-a prăbuşit cu -80% în aprilie, declinul industrial a accelerat de şase ori, la -37%. Atât de importanţi sunt pentru această economie producătorii de maşini şi constelaţiile de furnizori pe care aceştia i-au atras în jurul lor. VW, prin Audi, dar şi Daimler, prin Mercedes, sunt cei mai importanţi jucători din industria auto din Ungaria. Acolo, industria auto reprezintă 30% din industria totală şi contribuie cu 20% la exporturile ţării. Doar fabrica Audi participă cu 9% la exporturile Ungariei şi cu aproximativ 1,4% la PIB-ul naţional. Audi are circa 12.000 de angajaţi la Györ. Fabrica producea în era carburanţilor fosili 2 milioane de motoare pe an, ceea ce însemna că aproape o cincime din cele 10 milioane de autoturisme vândute de grupul german anual erau echipate cu motoare ungureşti. Venirea noii ere, a electromobilităţii, nu a schimbat prea mult proporţiile. Principala fabrică a Audi, cea din Ingolstadt, este aprovizionată tot de la Györ, însă şi celelalte 30 de fabrici Audi din întreaga lume sunt aprovizionate cu componente importante produse în Ungaria. Sectorul auto din Ungaria a ajuns la 170.000 de angajaţi. Peste 80% dintre furnizori produc parţial sau total pentru export, iar Europa de Vest este principala piaţă de export. Scoţând în evidenţă riscurile interne şi externe, OCDE notează într-o analiză despre Ungaria vulnerabilitatea economiei la escaladarea disputelor comerciale internaţionale şi impactul acestora asupra exporturilor, în special asupra exporturilor sectorului auto.

Alţi economişti avertizează de mult timp că Ungaria se poate lovi cu uşurinţă de probleme. Dacă cererea pentru automobile se prăbuşeşte, cum a fost cazul în criza provoată de Covid,  economia maghiară va suferi serios. În primele luni din 2020, presa maghiară raportat că multe companii din industria auto ungară începuseră să efectueze „concedieri pasive“. Adică  firmele nu extind contractele de angajare pe termen determinat şi nici nu-i înlocuiesc cu alţii noi pe angajaţii care pleacă din cauza fluctuaţiilor naturale sau a pensionării. Apoi, o parte din forţa de muncă umană este înlocuită cu roboţi. Aceste lucruri se întâmplau în contextul unei încetiniri economice generalizate la nivel mondial şi al unui război comercial între marile puteri economice. Apoi au venit recesiunea şi criza cipurilor, care a dat totul peste cap în industria auto. Însă în paralel se defăşoară şi o revoluţie a electromobilităţii, iar Ungaria este parte din ea. În Ungaria, baterii pentru maşini electrice produce Samsung SDI, o companie sud-coreeană, iar SK Innovation - din Coreea de Sud - a decis la începutul acestui an să-şi construiască cea de-a treia fabrică acolo. Deocamdată, guvernul de la Budapesta ajută producătorul cu subvenţii generoase să-şi dezvolte cea de-a doua fabrică. Subvenţiile date de guvernul ungar pentru cea de-a doua uzină locală a SK Innovation se ridică la 90 de milioane de euro. Ungaria a devenit al zecelea cel mai mare exportator de baterii pentru vehicule electrice din lume. Ministrul Szijjarto apreciază că dacă ritmul actual de investiţii se menţine, ţara sa are şanse bune să ajungă în top 5 mondial. Daimler, unul dintre cei trei mari constructori auto germani, investeşte peste 100 de milioane de euro în fabrica pe care subsidiara sa Mercedes-Benz o are în Ungaria pentru ca aceasta să poată construi SUV-ul electric EQB. Ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a spus că guvernul a contribuit cu subvenţii de 15 miliarde de forinţi (42,3 milioane de euro) la investiţia Mercedes pentru că aceasta va crea 4.400 de locuri de muncă pentru comunitatea locală, oraşul Kecskemet. Şi BMW, un alt mare producător auto german, intenţionează să producă maşini cu propulsie integral electrică în Ungaria, dar deocamdată îşi construieşte acolo o fabrică, proiect întârziat cu câteva luni din cauza pandemiei. Audi livrează de la Gyor modelele hibride Audi Q3 şi Audi Q3 Sportback. De asemenea, fabrica ungară produce şi motoare pentru maşini electrice. În afară de maşini electrice şi baterii, Ungaria produce şi autobuze electrice. Sectorul are ca reprezentant grupul chinez BYD. Compania a anunţat anul trecut că a primit cea mai mare comandă din Europa, de 246 de unităţi, din partea unui transportator olandez.

Guvernul maghiar încearcă să reducă riscurile supraspecializării producţiei economice - şi astfel riscul creşterii preţului munci într-atât încât să-i descurajeze pe investitori - încurajând cercetarea şi proiectarea. Obiectivul este de a duce locurile de muncă din industria auto mai sus pe scara valorii. Budapesta a investit 124 de milioane de euro într-un circuit de piste de 250 de hectare la Zalaegerszeg pentru testarea prototipurilor de vehicule convenţionale, a maşinilor autonome şi cu propulsie electrică. Dar şi companiile industrial investesc în cercetare şi dezvoltare în Ungaria. Economia ungară, aşa cum a fost cazul celei poloneze după căderea comunismului, se dezvoltă în umbra Germaniei. În Ungaria, companiile germane au investit 7 miliarde de euro între 2014 şi 2020, după cum a spus Levente Magyar, secretar de stat în ministerul magiar al afacerilor externe. Aceste investiţii au creat 28.000 de locuri de muncă. Pentru anul acesta, trei mari companii germane au anunţat investiţii de 11 milioane de euro. Stocul investiţiilor străine directe ale Germaniei în Ungaria se situează la peste 20 de miliarde euro, echivalent cu 25% din total. Unele estimări arată că firmele germane au dat de muncă la peste 300.000 de oameni în Ungaria. Levente Magyar a spus că aproape 100 de companii germane au investit circa 400 de milioane de euro în Ungaria în 2020, anul pandemiei, ajutate de programele de stimulare ale guvernului de la Budapesta. De altfel, pentru Ungaria, anul pandemiei 2020 a fost unul record în ceea ce priveşte investiţiile în general şi investiţiile străine în particular. Şi 2021 se anunţă un an la fel de promiţător.

În ianuarie, ministrul afacerilor externe şi comerţului Pèter Szijjártó a declarat că trei companii mari germane au decis să investească 11,1 milioane de euro în Ungaria. Guvernul de la Budapesta va contribui şi el cu echivalentul a un sfert din aceste sume, ajutând astfel la salvarea a 1.770 de locuri de muncă, scrie The Budapest Times. Aceste companii, Villeroy & Boch (ceramică), Mahle (piese auto) şi Beurer (electronice medicale), exportă o treime din ce produc în Ungaria. Separat, Szijjártó a anunţat după o călătorie de lucru la Paris că trei companii franceze vor investi în total 56,2 milioane de euro în Ungaria în următoarele luni. Noul val de investiţii străine vine după un an record în istoria ţării, cu ISD-uri de 4,7 miliarde de euro. Când le-a dezvăluit ungurilor această sumă, ministrul Szijjártó le-a explicat că „forţa de muncă bine calificată, stabilitatea politică, condiţiile de finanţare, logistica şi infrastructura“ sunt factorii care atrag investiţiile. El a insistat pe stabilitatea politică, care a permis guvernului să asigure cel mai scăzut impozit pe venit şi pe profit din Europa. De asemenea, politicianul a scos în evidenţă faptul că investiţiile au venit mai degrabă din est decât din vest, ceea ce înseamnă că politica guvernului de „deschidere căre est“ este un succes. Ungaria ademeneşte investitorii cu cel mai mic impozit pe profit din Europa, de 9%, aminteşte bne IntelliNews. De asemenea, guvernul aplică o schemă generoasă de subvenţii pentru companiile străine şi, în plus, a lansat un program dedicat businessului în general prin care finanţează până la jumătate din investiţii, contribuţia nedepăşind 800.000 de euro, dacă firmele nu efectuează disponibilizări. Guvernul ungar a plătit în total 105,3 miliarde de forinţi (312 mil. euro) sub formă de subvenţii pentru crearea de locuri de muncă firmelor în 2019, numărul locurilor de muncă astfel create ridicându-se la 6.686, notează Hungary Today. Acest lucru înseamnă că un loc de muncă creat cu subvenţii de stat a costat contribuabilii 15,7 milioane de forinţi (47.000 de euro) în medie. Atât valoarea subvenţiilor, cât şi costul mediu al unui loc de muncă se situau atunci la un maxim istoric.

Până în noiembrie 2020, a explicat ministrul Szijjártó, în pandemie 904 companii s-au angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de euro în peste 30 de sectoare economice, protejând 55.000 de locuri de muncă. Guvernul susţine investiţia cu un grant de 42,2 milioane euro. Continental va investi 71,2 milioane euro pentru a instala linii de producţie pentru electronice auto de ultimă generaţie la fabricile din Budapesta şi Veszprem. Guvernul ajută cu un grant de 21,4 milioane euro. Continental are şapte fabrici, o bază de logistică şi un centru de cercetare în Ungaria.

 

Cum se iese cu forţa din capcana venitului mediu

Ungaria este singura ţară în care salariul minim a scăzut în pandemie.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat anul acesta creşteri uriaşe ale salariului minim pe economie, echivalente în total cu 20%, şi are motive să facă acest lucru. Politicile salariale sunt chestiuni delicate pentru statele est-europene deoarece, pe de o parte, costurile reduse cu forţa de muncă sunt un avantaj major în faţa competiţiei în atragerea de investitori care creează locuri de muncă, iar pe de altă parte veniturile mici au încurajat forţa de muncă să  emigreze în ţări care oferă oportunităţi de viaţă mai bune.

Exodul muncitorilor duce, în anumite condiţii, cum ar fi creştere economică accelerată, la crearea de penurii de forţă de muncă, o consecinţă fiind presiuni salariale în sus, însă pe termen lung are ca efect stagnarea progresului economic şi social. În actuala criză, ajustarea politicilor salariale a devenit o problemă presantă şi din cauza inflaţiei energice, care erodează puterea de cumpărare a populaţiei. În cel mai nou studiu al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Trai şi de Muncă, pe scurt Eurofound, o agenţie a UE, Ungaria se plasează pe penultimul loc în Uniune la salariul minim brut pe economie la începutul anului 2021, cu o valoare de 467 de euro pe lună, în scădere cu peste 4% faţă de anul anterior. În urma ei se află doar Bulgaria, cu un salariu de 332 de euro, iar în faţă România, cu 472 de euro, în creştere cu 1,3% faţă de 2020. Nu toate statele din UE au salarii minime pe economie, aşa că doar ţările care au (în număr de 21) sunt incluse în clasament.

 
 

Dezamorsarea bombei demografice

Politicile pro familie prevăd crearea a 20.000 de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care-şi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc dar care vor să-şi îngrijească nepotul nou-născut.

În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a făcut o pioritate strategică din a încuraja natalitatea şi familia (tradiţională) în general. În acest scop, a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii.

Este vorba de „Planul de acţiune pentru protejarea familiei“, un pachet de măsuri implementat începând cu 2019 care are ca scop crearea unei „Ungarii prietenoase cu familia“, după cum o arată bannerele uriaşe care întâmpină călătorii sosiţi pe aeroportul Budapestei.

Planul include exceptări de la plata unor taxe pentru mamele cu patru sau mai mulţi copii, concediu maternal de trei ani plătit, un credit fără dobândă echivalent cu aproape 30.000 de euro pentru cuplurile tinere care se căsătoresc pentru prima dată. Dacă familia are trei copii, împrumutul nu mai trebuie rambursat. De asemenea, familiile cu trei sau mai mulţi copii sunt eligibile pentru un credit nerambursabil de 7.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini cu şapte locuri.

De asemenea, politicile pro familie prevăd crearea a 20.000 de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care-şi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc dar care vor să-şi îngrijească nepotul nou-născut. În plus, de anul viitor tinerii sub 25 de ani nu vor mai plăti impozit pe venit. Guvernul Orban cheltuie aproximativ 5% din PIB pe politici pro familie.

AFACERI DE LA ZERO