Suplimente

ZF 23 de ani. Ambiţii de extindere. Lecţii de peste hotare: cum au reuşit businessurile antreprenoriale din ţări europene să se dezvolte internaţional?

ZF 23 de ani. Ambiţii de extindere. Lecţii de peste hotare: cum au reuşit businessurile antreprenoriale din ţări europene să se dezvolte internaţional?

Autor: Alina-Elena Vasiliu

21.11.2021, 00:05 81

Să-ţi întinzi aripile pentru a te extinde mai departe de propria ţară este o strategie la care multe companii aspiră, dar pe care nu la fel de multe reuşesc s-o pună în practică. Piaţa locală a dat totuşi câteva exemple de succes în această privinţă, însă cum se întâmplă în alte economii? Cum au reuşit să crească businessuri antreprenoriale din ţări precum Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia sau Bulgaria? Cine le-a susţinut şi ce metode au ales – achiziţiile sau investiţiile de la zero? În final, care este reţeta unui business care creşte în afara pieţei de origine?

În 2014, am fost într-o excursie în nordul Europei şi am mers într-un supermarket din Stockholm. Aveau produse din toată Europa, mai puţin din România. M-a stresat un pic faptul că aveau o grămadă de produse bulgăreşti şi niciunul românesc. Bulgarii sunt maeştri ai murăturilor de exemplu, iar acolo, la Stockholm, aveau murăturile lor. Mi-am dat seama că este o oportunitate să arătăm Europei că putem produce alimente de înaltă calitate, avem o agricultură puternică”, spunea recent Adrian Cocan, proprietarului brandului Lăptăria cu caimac, la emisiunea ZF Lecţii de business.

Bulgaria este doar una dintre ţările vecine României care au mizat pe dezvoltarea peste graniţe. Extinderea în afara ţării este un trend pe care tot mai multe companii antreprenoriale îl iau în serios. Modelele de expansiune variază. De pildă, potrivit datelor Deloitte din 2018, în Ungaria şi Cehia una din cinci tranzacţii sunt achiziţii în afara graniţelor, iar în ţări ca Olanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie o treime din tranzacţii sunt achiziţii în afara ţării. Austria deţinea, la acel moment, recordul în Europa, din cinci tranzacţii două fiind achiziţii în afara ţării, majoritatea în Europa Centrală. România continuă să prezinte interes pentru marii investitori internaţionali.

„În primele nouă luni din 2021, cei mai activi investitori străini au fost cei din Statele Unite ale Americii – care şi-au adjudecat nouă tranzacţii din total, Germania şi Franţa – cu patru tranzacţii împreună, Italia şi Irlanda – cu câte trei tranzacţii fiecare. România rămâne o destinaţie atrăgătoare pentru investiţiile străine”, a spus recent Peter Latos, liderul departamentelor de Consultanţă şi Strategie şi Tranzacţii la EY România.


3 mld. euro

este capitalul social adus în România de acţionari din Ungaria, Cehia şi Polonia.

Un număr de 16.500 de companii locale au capital majoritar din Ungaria, Cehia şi Polonia


Pe piaţa de modă, în vreme ce industria locală încă se chinuie să se facă remarcată peste hotare, nume din ţări ca Polonia, Italia sau China au ajuns să îmbrace numeroşi purtători de dincolo de hotarele lor. Aşa se face, de pildă, că brandul polonez de echipamente sportive 4F a îmbrăcat atleţii din opt ţări - printre care şi piaţa-mamă - la Olimpiada de la Tokio din acest an. Franţa a purtat Lacoste şi Le Coq Sportif, Italia a ales Armani, iar Cehia a mizat pe un designer local, Zuzana Osako, potrivit Vogue Australia. În schimb, românii au evoluat în echipamente purtând logo-ul Peak Sports din China, conform celor mai recente date, aşadar designerii locali au fost eliminaţi din această schemă care ar fi putut deveni un mijloc foarte eficient de promovare. Între timp, România rămâne croitorul Europei, cu mii de fabrici care lucrează ieftin şi în sistem de lohn.

Italia este poate cel mai bun exemplu de urmat în domeniu, nume precum Prada, Gucci, Armani, Motivi, OVS sau Calzedonia fiind creionate în această ţară, dar devenind treptat mărci globale. Nici Polonia nu se lasă mai prejos, astfel că sunt cel puţin zece branduri originare din această ţară care s-au făcut remarcate în Europa pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Printre ele se numără Reserved, 4F sau Answear, prezente şi pe piaţa românească. Mai mult, din Polonia vine şi cel mai mare jucător de pe piaţa locală de modă - Pepco -, al doilea de pe segmentul de încălţăminte – CCC, precum şi o serie de companii mari din pieţele de haine pentru copii, sport sau comerţ online de modă.

Modelul de business al CCC, de pildă, a fost gândit ca unul de retail şi producţie proprie, însă odată cu dezvoltarea companiei, au apărut şi fabricile partenere. Alte nume importante din moda poloneză precum LPP (ce deţine brandurile Reserved, Sinsay şi Mohito) sau Kazar au mizat pe comerţ propriu şi pe producţie prin parteneri.

„Nu avem fabrici proprii, doar parteneri. Designul e intern, producţia se realizează în China pentru genţi şi accesorii. Pantofii bărbăteşti sunt produşi 80% în Polonia şi 20% în Portugalia şi Italia. Încălţările pentru femei sunt made in Brazilia, Europa (inclusiv Polonia – n. red.) şi China”, spune Arkadiusz Brzostowski, director de vânzări şi dezvoltare în cadrul Kazar, un brand polonez de încălţăminte, genţi şi accesorii, activ pe segmentul premium al pieţei.

De departe cel mai cunoscut şi puternic grup polonez de modă - atât acasă, cât şi peste hotare – este LPP. România a contribuit cu 6,1% la cifra de afaceri a grupului de modă ce deţine branduri precum Reserved sau Mohito, piaţa locală fiind a patra cea mai importantă ţară pe harta retailerului.


În piaţa locală de construcţii, spre exemplu, unde totuşi capitalul românesc este cel care domină, şi-au făcut loc firme din Italia (Astaldi, chiar liderul pieţei) sau Austria (Strabag, PORR Construct), care s-au impus pe piaţa locală nu prin achiziţii, ci prin preluarea unor proiecte de dezvoltare, de regulă participând la licitaţii publice.


„Produsele noastre sunt prezente pe 40 de pieţe din Europa, Africa şi Asia, iar numărul e în creştere. Avem o reţea de circa 1.800 de magazine (fizice, plus altele online – n.red.), iar în 2020 am vândut 233 de milioane de articole de îmbrăcăminte şi accesorii, ajungând la afaceri de 7,8 mld. zloţi (1,7 mld. euro)”, spun reprezentanţii LPP.

Polonia este frecvent dată ca exemplu al expansiunii internaţionale, companiile poloneze trecând de la extinderea în ţările vecine la extinderea în ţările regiunii, inclusiv România, apoi chiar în pieţe ca Marea Britanie, mizând uneori pe comunităţile locale, iar alteori pe avantaje competitive.

Cehia este o altă ţară europeană care s-a făcut tot mai vizibilă pe continent, fondurile din aici uitându-se cu interes şi către România. Penta Investments este doar unul dintre investitorii care au ales să se extindă pe piaţa românească, preluând grupul A&D Pharma, iar PPF, grupul deţinut de Peter Kellner, decedat în această primăvară, a revenit în România în 2016 după o pauză de câţiva ani, achiziţionând clădirea de birouri Metropolis Center. Fondul de investiţii PPF nu era nici el novice pe piaţa din România, fiind activ anterior pe piaţa distribuţiei de gaze şi controlând compania Gaz Sud.

În piaţa locală de construcţii, spre exemplu, unde totuşi capitalul românesc este cel care domină, şi-au făcut loc firme din Italia (Astaldi, chiar liderul pieţei) sau Austria (Strabag, PORR Construct), care s-au impus pe piaţa locală nu prin achiziţii, ci prin preluarea unor proiecte de dezvoltare, de regulă participând la licitaţii publice.

Industriile care au atras investitori străini, atât în România, cât şi în alte ţări, sunt însă mult mai numeroase, iar modelele de expansiune variază, predominând totuşi achiziţiile. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general este însă puternic influenţată de mersul economiei, astfel că, în era Covid-19, rămâne de văzut cât de deschise vor fi ţările europene să se dezvolte în continuare peste graniţe.

 

Performerii anului 2020 în regiune

Dinamica expansiunii companiilor din zona de sud-est a Europei a fost evidenţiată de cel mai recent clasament realizat de SeeNews, un furnizor de ştiri de business cu sediul în Sofia. SEE Top 100 vorbeşte despre companiile care s-au făcut remarcate în ultimul an ca business în regiunea care include ţările din sud-estul Europei, adică Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia, România, Serbia, Turcia, Republica Moldova şi Slovenia.

Clasamentul SeeNews din acest an cuprinde 52 de companii din România, printre care Automobile Dacia, OMV Petrom, OMV Petrom Marketing şi Lidl Discount se clasează în primele cinci locuri, cu venituri totale cumulate de 15,7 mld. euro.

Alături de România, printre ţările cel mai bine reprezentate se regăsesc Slovenia (cu companii active în industria de petrol şi gaze, de electricitate, farma, automotive, retail sau servicii financiare), Croaţia (companii din sectorul de petrol şi gaze, retail, electricitate sau telecomunicaţii), Serbia (electricitate, petrol şi gaze, retail, telecomunicaţii), Bulgaria (fabricarea de metale, petrol şi gaze, electricitate, produse din sticlă, retail).

SEE TOP 100 este un clasament anual al celor mai mari companii din Europa de Sud-Est după rezultatele financiare pentru anul fiscal încheiat la 31 decembrie 2020. Acesta cuprinde, de asemenea, clasamente ale celor mai mari bănci şi ale celor mai mari asigurători din regiune.

AFACERI DE LA ZERO