Suplimente

ZF 26 ANI. Dacă dau timpul înapoi, şansa României, şansa noastră, a ZF, a fost că după ’2000 au apărut de nicăieri alte generaţii de antreprenori, cu o altă mentalitate, care beneficiind de investiţiile străine, de fondurile europene, de lanţul multinaţionalelor, de creşterea economică au reuşit să răzbată în business construind companii şi branduri de la zero

Autor: Cristian Hostiuc

17.11.2024, 22:53 7165

Ziarul Financiar a făcut 26 de ani (luni, 16 noiembrie 1998, a fost primul număr) şi, câteodată, este bine să dăm timpul înapoi pentru a vedea cum a fost în această perioadă, nu de alta, dar evenimentele se uită, plus că vin an de an noi generaţii pentru care anul 1998 sau anii 2000 nu înseamnă nimic.

Cum poţi să-i spui generaţiei Z că salariul mediu era de 150 de dolari, când acum depăşeşte 1.000 de euro, iar în Bucureşti chiar 1.300 de euro? Generaţiei Z, care dă pe un flat white 5 euro.

Tema din acest an a suplimentului ZF 26 de ani este legată de o comparaţie între România şi celelalte ţări din regiune, cum au evoluat în aceşti ani. Deşi datele statistice nu sunt crezute, România a avut o creştere economică de 775% din 1998 încoace, faţă de Polonia cu 381%, Ungaria 325%, Cehia 428%, Bulgaria 605%. PIB-ul este un indicator statistic, nu este un indicator de dezvoltare economică, dar până la apariţia altui indicator care să fie acceptat de toată lumea, trebuie să ne raportăm la el.

România a pierdut anii ’90 din punct de vedere economic. Dar poate acesta a fost norocul nostru pentru că de la finalul anilor ’90 am intrat într-un marş forţat, împinşi de la spate de UE, FMI, Banca Mondială, ISD – investiţiile străine, de multinaţionale, şi nu în ultimul rând de dorinţa unor generaţii de a fi euro-atlantici, aşa cum vedeam în filme, aşa cum vedeam când mergeam în afară după ’90, aşa cum credeam că este mai bine pentru România. Şansa Ziarului Financiar este că am văzut toată evoluţia României după 1998, am traversat toţi aceşti ani consemnând creşteri spectaculoase, prăbuşiri neaşteptate, reveniri extraordinare apărute de nicăieri.

Dacă ne uităm pe graficul evoluţiei PIB vom vedea o creştere exponenţială în ultimii cinci ani, deşi am trecut dintr-o criză în alta. Acest lucru s-a datorat rezilienţei tuturor, creşterii venitului mediu disponibil, scăderii inegalităţii de venituri şi creşterii clasei de mijloc, conform unei analize a Alpha Bank România.

În spatele acestei rezilienţe se află apartenenţa României la NATO, la Uniunea Europeană, la valorile europene, la valorile euro-atlantice. Pentru că acestea sunt deja bifate, noile generaţii ştiu mai puţin ce înseamnă aceste lucruri şi cum s-au realizat. Şi poate de aceea, când sunt întrebaţi dacă o ducem mai bine sau mai rău, o bună parte dintre răspunsuri este că o ducem mai rău. Ironic este că acest răspuns vine în timp ce se bea o cafea la Starbucks şi se caută un job cu un salariu de 1.500 de euro.

Creşterea economică de 10 ori măsurată prin PIB este împărţită. Unele zone, unele oraşe, unii au beneficiat de o creştere spectaculoasă, alţii au rămas în urmă şi de aceea sunt extrem de nervoşi şi nu cred că România o duce mai bine, nu cred că Uniunea Europeană sau NATO ne-au adus ceva bun, în afară de faptul că multinaţionalele au acaparat întreprinderile lui Ceauşescu şi au devenit jucători de monopol pe pieţele economice. Ca să nu mai vorbim de retorica, susţinută de la cel mai înalt vârf politic, că multinaţionalele ne fură, scot profitul şi nu lasă nimic în urma lor.

Ironic, generaţia ’90 care a intrat în business, primii capitalişti ai României, cei care au făcut foarte mulţi bani, sunt primii care contestă transformarea României într-un mod pozitiv. Ei în continuare se raportează la politica externă a lui Ceauşescu, la leadershipul de acum al premierul ungar Viktor Orban (România a avut o creştere dublă faţă de Ungaria!!!), la industria lui Ceauşescu, la şcoala de pe vremea lui Ceauşescu, la muncitorii de pe vremea lui Ceauşescu, care nu se compară cu tinerii din ziua de azi care cer bani fără să ştie nimic. Cu toate că generaţia ’90 de capitalişti a făcut bani mulţi din prăbuşirea unui sistem, ei se raportează în continuare la stat, care să dea direcţia, care să le spună ce să facă. Asta este cea mai interesantă ironie.

Dacă dau timpul înapoi, şansa României, şansa noastră, a Ziarului Financiar, a fost că după ’2000 au apărut de nicăieri alte generaţii de antreprenori care beneficiind de investiţiile străine, de fondurile europene, de lanţul multinaţionalelor, de creşterea economică au reuşit să răzbată în business şi au construit companii, business-uri, branduri de la zero absolut remarcabile şi puternice. Această clasă de companii mici şi mijlocii şi chiar companii mari contribuie acum la rezilienţa economică a României.

Generaţia anilor 90’ nu a avut nicio dorinţă de a ieşi în afară cu businessul lor, pentru că nu le-a spus statul acest lucru. Cei care au făcut-o s-au retras imediat. Poate că noile generaţii, care au preluat şi vor prelua businessurile construite de bunicii şi părinţii lor, vor ieşi în afară, mai ales că expertiza, knowledge-ul poate fi găsit şi cumpărat mai uşor.

România mai are potenţial de creştere pe piaţa internă, înainte de a ne instala pe un platou la un PIB de 500 de miliarde de euro.

Nu ştiu cum vom arăta peste 26 de ani, nu ştiu unde va fi Ziarul Financiar peste 26 de ani (eu sigur voi fi la pensie), dar ZF, platforma de business news care înglobează Ziarul Financiar ca print, zf.ro, zfcorporate, zfenglish, emisiunile video ZF, conferinţele, cataloagele, suplimentele, prezenţa în social media, pe Facebook, YouTube, Instagram, LinkedIn, X, TikTok, va fi cel mai important furnizor de informaţii de business, va fi martorul tuturor evenimentelor economice, de business, sociale, politice, de entertainment care vor avea loc atât în România, cât şi în lume. Ziarul Financiar de astăzi, ZF de astăzi, este cu mult mai mult decât ne-am imaginat în 1998 şi aşa va fi şi în viitor.

Primul număr din Ziarul Financiar. Luni, 16 noiembrie 1998

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025