România are o dinamică negativă de -35% la numărul de copii născuţi în 2023 în comparaţie cu 1998. Situaţia este regăsită în majoritatea statelor UE, dar dimensiunea cu care se propagă scăderea natalităţii face din România un „campion” regional într-o statistică al cărei impact se vede şi în prezent, dar mai ales în viitor: „Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială”.
Ultimii doi ani, 2022 şi 2023, au adus un declin fără precedent al numărului de copii născuţi în România, cu scăderi dramatice. Astfel, în aceşti doi ani, numărul de copii s-a redus în total cu aproape 60.000 faţă de 2021. Pentru o imagine mai bună, copiii scăzuţi din statistici ar fi populat un oraş de dimensiuea Devei. În regiune, se văd încercări timide ale altor state de a reduce picajul în gol la natalitate. Pe agenda autorităţilor din România nu îşi face loc însă nicio politică clară şi coerentă de a încuraja familiile, de a sprijini potenţialii părinţi.
În Bucureşti, copiii din 73% dintre şcoli învaţă în două-trei schimburi, lucru care, susţin specialiştii, le afectează capacitatea de concentrare şi eficienţa în învăţare. Situaţia nu este mult diferită nici în alte oraşe mari din ţară, în general centrele universitare care atrag de altfel şi cei mai mulţi tineri. Părinţii sunt într-o cursă pentru o şcoală bună, accesul la creşă, la spaţii verzi.
„Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, una socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm şi una economică pentru că nimeni nu investeşte într-o ţară cu declin demografic. Ministerul Sănătăţii, împreună cu tot guvernul, are o responsabilitate majoră, direct legată de demografia acestei ţări. O societate nu e sustenabilă în momentul în care scăderea populaţiei este foarte abruptă”, spunea recent pentru ZF Mihai Marcu, CEO şi Preşedintele MedLife Group, cel mai mare operator medical privat din piaţa locală după cifra de afaceri.
El a completat că sistemul sanitar şi medicii vor trata din ce în ce mai mulţi oameni, iar pacienţii vor ajunge să trăiască mai mult, însă fără susţinerea natalităţii balanţa va fi greu de susţinut.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente a atras atenţia de asemenea asupra pericolului încă nevăzut al scăderii semnificaţive a numărului de nou-născuţi.
„În intervalul 2032-2042 se vor duce la pensie, dacă o vor apuca, în jur de 4 milioane de români. Va fi un şoc de proporţii epice pentru bugetul de pensii, pentru că deşertul demografic din ultimii 34 ani nu va putea susţine un astfel de număr de pensionari”, a spus Dragoş Damian.
Posibile cauze
Despre motivele care duc la scăderea drastică a natalităţii a vorbit Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, bazându-se pe un studiu realizat de operatorul medical pe acest subiect.
Astfel, ea a remarcat că este o problemă la nivel mondial, excepţie făcând zona Africii şi anumite părţi din Asia. „Există şi bariere financiare care duc la amânarea unei sarcini, iar de aici creşte vârsta la care femeile aduc pe lume primul copil. Odată ajuns la o vârstă înaintată, mai greu iei decizia de a avea un copil. Factorii culturali sunt extrem de importanţi, emanciparea femeilor, accesul lor la educaţie, la sănătate le-a determinat să înceapă să prioritizeze şi obiectivele personale”, a spus Marina Udroiu.
O altă frână în decizia de a avea un copil este şi modul în care sunt împărţite treburile casnice. Astfel, un studiu al Băncii Mondiale, citat de specialistă, arată că circa 70% din treburile casnice sunt realizate de femei în Europa de Est, iar acest lucru este echivalentul unui al doilea job. „În Franţa se oferă nu doar suport financiar, ci şi facilităţi şi servicii familiilor cu copii”, a spus Marina Udroiu.
Trial and error
În regiunea Europei Centrale şi de Est, Polonia şi Ungaria au încercat programe de susţinere financiară pentru a creşte numărul de nou născuţi, cele două state aflându-se, după România, pe primele locuri la scăderea natalităţii în ultimii 26 de ani.
Astfel, polonezii au venit cu programul „800Ă”, introdus din 2016, prin care fiecare familie primea 500 zloţi (570 lei) pentru fiecare copi, iar de anul acesta suma a crescut la 800 zloţi. Chiar guvernul polonez a admis că programul nu a avut rezultatele aşteptate, iar rata fertilităţii a continuat să se reducă.
În Ungaria, în ciuda subvenţiilor generoase pentru familii, rata fertilităţii este aproape la fel în ultimii ani, iar fiecare femeie are în medie 1,5 copii. În prima jumătate a acestui an, rata fertilităţii s-a situat la 1,36, cel mai scăzut nivel dintr-un deceniu, relevă datele biroului maghiar de statistică, citate de Financial Times.
Aproximativ 51.500 de bebeluşi s-au născut în această ţară în acest an până în august, o scădere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. WSJ scrie că multe femei invocă subfinanţarea sistemelor de sănătate şi educaţie şi dificultăţile în a ajunge la un echilibru între muncă şi familie ca parte a ezitării lor de a avea mai mulţi copii.
