Traficul de pasageri de pe aeroporturile din ţară a crescut anul trecut cu 23% faţă de anul precedent, depăşind pragul de 20 de milioane de oameni, arată datele furnizate de institutul naţional de stastistică. Avansul a fost o continuare a creşterii puternice din ultimii 20 de ani a numărului de pasageri care au venit şi au plecat din românia cu avionul. În ultimele două decenii traficul a avansat de circa zece ori, iar cea mai accentuată dezvoltare a fost în ultimii cinci ani. Astfel, numărul de pasageri s-a dublat faţă de 2013, când aeroporturile din ţară erau tranzitate de peste zece milioane de români şi străini. Avansul a fost susţinut de tendinţa de la nivel mondial de majorare a transportului aerian şi de creştere a interesului turiştilor străini şi investitorilor pentru românia. În plus, tot mai mulţi români care lucrează în ţările din vestul europei sau care îşi petrec vacanţele în străinătate aleg să călătorească cu avionul.
Iar piaţa locală a devenit o oază importantă de dezvoltare pentru companiile aeriene, care au lansat zboruri de pe majoritatea aeroporturilor din ţară. De altfel, românia are o infrastructură dezvoltată din acest punct de vedere, având 17 aeroporturi, dintre care 16 internaţionale.
Producţia de maşini merge spre cel mai bun an din istorie
Producţia de autovehicule ar putea trece în acest an de 460.000 de unităţi în condiţiile în care cei doi producători locali - automobile dacia şi ford - aşteaptă rezultate mai mari, conform estimărilor zf. De exemplu, producţia uzinei ford de la craiova a urcat în primele nouă luni ale acestui an la aproape 104.400 de suv-uri ecosport. Cu cadenţa din prezent, de circa 650 de unităţi pe zi, uzina ar putea asambla între 130.000 şi 150.000 de maşini în acest an.
Pe de altă parte, în total, în primele nouă luni ale anului uzina dacia de la mioveni a asamblat 242.605 autoturisme. Dacă ritmul se va menţine până la finalul anului, peste 326.000 de maşini vor fi produse în fabrica dacia.
1 martie 1999 - 2 august 1999
Banca Naţională instituie regimul administrării speciale la Bancorex, numindu-l pe Nicolae Dănilă administrator special. Aşa s-a scris începutul sfârşitului pentru cea mai mare bancă de la aceea vreme şi care avea să intre în istoria de după ’89 ca cea mai răsunătoare prăbuşire bancară. În mod ironic, Bancorex care se dorea să fie „o bancă pentru mileniul trei”, după cum propriul slogan indica, a dispărut înainte de vremurile pe care le ţintea. Prăbuşirea Bancorex a lăsat în urmă o pagubă de peste 2 miliarde de euro, adică circa 6% din PIB-ul României la acea vreme şi a dus sistemul bancar în prag de colaps.
Vinovaţii nu au fost găsiţi nici măcar în ziua de astăzi, la aproape 20 de ani de la faliment, iar factura Bancorex este plătită de noi toţi printr-o infrastructură deficitară din toate punctele de vedere.
26 aprilie 1999
La Washington se hotărăşte un nou val de extindere, iar NATO trece România prima pe listă pentru aderare.
Cinci ani mai târziu, România a aderat la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la departamentul de stat al SUA, stat depozitar al tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
11 mai 1999
CEC a dat în judecată banca pentru recuperarea unui depozit de 20 de miliarde de lei - Banca Albina se apropie de faliment. Fiecare depozit este garantat până la 35,4 milioane de lei.
Banca Albina a intrat în faliment în primăvara anului 1999, iar procedura de faliment a fost închisă în decembrie 2012. Banca a fost parte a unul val în care au intrat în faliment mai multe instituţii de finanţare.
1 iulie 1999
Peste 80% dintre români vor restituirea bunurilor naţionalizate. Reforma începe cu proprietatea.
Oamenii de afaceri şi-au exprimat deseori reticenţa de a investi în România, în condiţiile în care nu au acces la proprietatea terenurilor, nefiind clar reglementat regimul ei, maximum pe care îl pot obţine fiind concesionarea suprafeţelor pe care îşi clădesc afacerile.
7 iulie 1999
Proteste spontane de vară, la care oamenii cer fie măriri de salarii, fie anularea unor privatizări.
În ultimii ani, numeroasele schimbări şi crize de pe scena politică a României au fost resortul mai multor proteste, în mai multe oraşe ale ţării, la care au participat sute de mii de oameni.
5 august 1999
Grupul sud-coreean Daewoo ar putea pleca din România, condiţionând continuarea producţiei de maşini pe piaţa locală de acordarea unor facilităţi fiscale favorabile, similare celor primite de Renault la Dacia Piteşti.
27 septembrie 1999
România şi Bulgaria se zbat să scape din Balcani. România şi Bulgaria încearcă în aceste luni să scape de o eventuală înglobare într-o uniune economică balcanică, alături de Albania, Bosnia-Herţegovina, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Iugoslavia, miza fiind aceea de a evita o situaţie în care li s-ar aplica standardul celui mai slab dezvoltat stat din regiune, Albania.
16 noiembrie 1999
Un clasament realizat de economist intelligence unit (eiu) pentru anul 2000 plasează România pe locul al patrulea între ţările care prezintă cel mai mare risc pentru investiţii, după Rusia, Indonezia şi Pakistan.
În 2017, investiţiile străine directe au ajuns la 4,79 miliarde de euro, potrivit BNR.
10 decembrie 1999
Liderii europeni anunţă la Helsinki invitarea României, alături de alte cinci state, pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Negocierile de aderare au început în februarie 2000.
România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.
