Suplimente

ZF la 20 de ani. Anul 2010. Din nou spre 5 milioane de salariaţi, recordul de acum 20 de ani

galerie foto

galerie foto

Autor: Alina-Elena Vasiliu

19.11.2018, 16:00 191

Doar doi din ultimii douăzeci de ani au avut peste cinci milioane de salariaţi în economie, în rest numărul situându-se constant sub această „bornă”. Faţă de acum două decenii, economia are cu circa 400.000 de angajaţi mai puţin. Astfel, circa 4,94 milioane de oameni erau angajaţi în iulie 2018, la o populaţie activă (aptă de muncă) de zece milioane de persoane. Plecarea masivă a populaţiei începând cu anul 2007, în special către state precum Italia sau Spania, dar şi perioada de criză în care s-au făcut câteva sute de mii de concedieri, în special din mediul privat, au fost cauzele scăderii efectivelor de angajaţi.

Anul 2018 a bifat un record istoric, după ce numărul de salariaţi din România a trecut pentru prima dată în ultimii zece ani de 4,9 milioane. Estimările arată că valoarea ar putea sări de cinci milioane în 2018, ceea ce ar însemna o revenire la starea economiei de acum douăzeci de ani.

 

În zodia delăsării

România are o reţea totală de drumuri de circa 76.000 de kilometri, din care 763 de kilometri sunt clasificaţi ca autostradă. Declinul în ceea ce priveşte infrastructura rutieră autohtonă se vede într-o comparaţie care arată că, potrivit datelor din 1915, cu un secol în urmă aveam 44.400 de kilometri de şosele. De la 113 kilometri de autostradă, cât avea în 1998, România nu a reuşit să ajungă nici la 800, iar investitorii – atât români, cât şi străini – nu au ratat nicio ocazie, în ultimii ani, de a se plânge de starea deplorabilă a drumurilor din România. Nu de puţine ori, economia locală a ratat investiţii semnificative, care au ajuns în ţările vecine, ceva mai dezvoltate din punctul de vedere al reţelei de drumuri. De pildă, în 2017, în vreme ce construcţiile rezidenţiale au crescut puternic, cu aproape 70% faţă de anul precedent, sectorul construcţiilor inginereşti (drumuri, poduri, autostrăzi) a scăzut cu 22%.

Cele mai recente date arată că, în 2018, ar putea fi daţi în folosinţă 60 de kilometri de autostradă, alături de noi centuri ocolitoare şi drumuri naţionale modernizate. Asta ar însemna că România ar putea trece de pragul de 800 de kilometri de autostradă. Nimic nu este însă cert, în contextul în care autorităţile nu îşi asumă termenele propuse.

 
 

9 februarie 2010 + 7 mai 2010 + 10 mai 2010

Cu propriul guvern neputincios să restructureze bugetarii şi să oprească risipa cheltuielilor publice, preşedintele taie pensiile şi ajutorul de şomaj, Băsescu salvează sectorul privat de majorarea taxelor şi îi atacă de-a valma pe bugetari. Salariile în sistemul public se vor reduce cu 25% de la 1 iunie, pensiile şi ajutorul de şomaj cu 15%.

Sute de mii de concedieri în sectorul privat, tăierea salariilor cu 25% în sectorul bugetar şi creşterea TVA cu cinci puncte procentuale sunt evenimentele care au conturat imaginea „de coşmar” a economiei locale în 2010.

Dacă la începutul lui 2009 economia avea 4,8 milioane de angajaţi, restructurările făcute în special de companiile private în 2010 şi în 2011 au făcut ca în prima lună din 2011 să se înregistreze cel mai scăzut număr de salariaţi din ultimii 50 de ani: 4,09 milioane de persoane.

La jumătatea anului 2010, premierul Emil Boc anunţa cele două măsuri de austeritate şocante pentru populaţie şi pentru mediul de afaceri: reducerea salariilor celor 1,2 milioane de angajaţi bugetari cu 25% şi creşterea TVA de la 19 la 24%. Ulterior, bugetarii şi-au recuperat sumele pierdute şi chiar au avut parte de creşteri accelerate de salarii în ultimii ani, iar tva a ajuns la 19% la produse nonalimenare şi 9% la produse alimentare.

 

16 februarie 2010

Cei mai discreţi magnaţi din imobiliare. Cei mai mulţi antreprenori cu investiţii şi câştiguri de sute de milioane de euro se feresc de presă constant, şi cu atât mai mult cei din imobiliare. Printre oamenii de afaceri discreţi din real-estate se numără Gabriel Popoviciu, Sorin Creţeanu, Liviu Tudor, Ioannis Papalekas sau Raul Doicescu.

Mulţi dintre „mogulii” din imobiliare din 2010 se găsesc încă în prima linie a proprietarilor din real-estate şi în 2018.

 

11 martie 2010

Companiile spun că există viaţă după insolvenţă, chiar dacă băncile opresc creditarea. Cea mai mare parte a companiilor mari intrate în insolvenţă au şanse să evite falimentul, dar pentru acest lucru nu trebuie să aştepte finanţare din partea băncilor.

Doar 2% din totalul companiilor care intră în insolvenţă se reorganizează cu succes, potrivit datelor din 2018, iar în acest context majoritatea locurilor de muncă din aceste companii sunt pierdute definitiv. Există însă cazuri fericite, cum sunt cele al producătorului de lenjerie Jolidon, retailerului de bricolaj Ambient sau al companiei aeriene Carpatair, ale căror businessuri sunt pe un trend ascendant.

 

27 aprilie 2010

700 milioane de euro pentru zero kilometri de autostradă. Ministerul Transporturilor are de la buget anul acesta 2,6 miliarde de euro. Ziarul Financiar a obţinut de la Compania de Autostrăzi şi Drumuri alocările de bani pentru 2010. Numai pentru autostrăzi sunt prevăzute 720 mil. euro. De ce nu va fi gata niciun kilometru?

 

9 iunie 2010

Anomaliile salariilor bugetare arată falsitatea sistemului. Când miniştrii câştigă mai puţin decât subordonaţii, sistemul este construit pentru furt. Miniştrilor nu le pasă că subalternii lor câştigă mai bine, ceea ce arată că ei trăiesc din alte surse. Problema este că aceste „alte surse“ sunt generate chiar de poziţia publică, pe căi oculte.

 

10 august 2010

Revenirea exporturilor nu scoate România din criză. Exporturile au înregistrat o creştere record de 26% pe primul semestru, însă nu au antrenat revenirea economiei, care continuă să se zbată în recesiune. Datele spulberă mitul relansării prin exporturi.

 

28 octombrie 2010

Piaţa cardurilor a frânat brusc. România rămâne codaşa regiunii. După creşteri anuale de două cifre între 2003 şi 2008, şi piaţa locală a cardurilor a încetinit brusc în ultimii doi ani din cauza crizei.

La finalul lunii iunie 2018, circa 2,8 milioane de carduri de credit existau pe piaţa din România. Unu din şase carduri emise de băncile din România este de credit.

 

24 decembrie 2010

Cele mai importante 10 minusuri ale lui 2010: 2010 a fost al doilea an de recesiune, un an întreg al minusurilor: consumul, PIB-ul, investiţiile străine, remiterile, creditul, investiţiile au scăzut. Pe plus au fost taxele şi datoriile, dar şi exporturile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO