Care este legătura dintre un grup de real estate cu dezvoltări în mai multe oraşe din Transilvania şi 350 de proiecte din zona de educaţie?

♦ Grupul Alber Holding, care activează în zona de real estate, are o istorie de peste trei decenii ♦ Fundaţia Alber a apărut acum aproape 10 ani.

Grupul Alber, activ astăzi în zona de real estate în mai multe oraşe din Ro­mânia, a pornit din Arad, în 1994, cu o mică florărie. Ulterior au fost tes­tate mai multe linii de business, de la import-export, distribuţie, la investiţii în turism cu amprentă pe staţiunea Moneasa.

Un prim pas înspre real estate a fost făcut în zona parcurilor industriale.

„Am dezvoltat peste 150.000 mp de spaţii industriale. La începutul anilor 2000 am făcut pasul spre real estate. O perioadă am mers în paralel cu mai multe divizii. Şi acum mai avem 5.000 mp de spaţii industriale în Arad. A crescut însă organic şi partea de rezidenţial, mergând în paralel cu industrialul“, spune Luisa Berar, CEO al Alber Holding.

Astăzi, grupul face însă preponde­rent rezidenţial. În criza din 2009-2010 s-a înclinat balanţa. „În perioada ace­ea dificilă au luat câteva decizii cura­joase. Atunci am pornit Via Carmina, care astăzi este un cartier rezidenţial de sine stătător, un oraş în oraş, găzdu­ind peste 600 de familii“, explică executivul. Ea a venit în grup în 2011, iar la momentul acela lumea era destul de reticentă în a face achiziţii. „Uşor-uşor am creat produse care au ajutat la ieşirea din această situaţie.“

 

Despre fundaţie

Fundaţia Alber a apărut în 2017. Ideea exista de multă vreme în grup, dar atunci s-a materializat. Echipa de început a fost formată din oameni din interiorul Alber Holding. „Aveam background în domeniul comercial sau de business, aşa că am luat pe cineva din exterior cu experienţă în zona de ONG, care lucrase anterior pe nişte pro­iecte pe fonduri europene în edu­ca­ţie. La început, am considerat că cel mai bine ar fi să începem prin a or­ganiza concursuri de proiecte pentru a descoperi domeniul ONG, pentru a avea nişte sisteme obiective, transpa­ren­te prin care să acordăm sponsoriză­rile“, spune Giulia Neamţu, membru al echipei fondatoare a Fundaţiei Alber.

Giulia Neamţu, membru al echipei fondatoare a Fundaţiei Alber: Noi anul acesta am mers înainte cu proiectele pe care le aveam deja în lucru la fundaţie.

 

În urma acestor concursuri au rezultat mai multe proiecte câştigătoare, toate în domeniul educaţiei. Între timp fundaţia a rămas activă în educaţie pentru că studiile au arătat că nevoile aici sunt. „Am descoperit două mari probleme în educaţie - abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional – şi am decis să punem umărul la rezolvarea lor. Cu timpul am ajuns să dezvoltăm noi propriile proiecte.“

În aceşti ani de activitate fundaţia ajuns la un total 350 de proiecte sponsorizate.

 

Câteva exemple

Un exemplu de proiect este iŞcoală verde, apărut odată cu pandemia, când a apărut şi nevoia de a învăţa într-un spaţiu exterior şcolii. „Amenajăm curţi de şcoală din judeţul Arad şi Timiş. Am amenajat deja 11, iar anul acesta vom avea un număr record de proiecte – cinci. Şcolile participă pe bază de concurs, fiecare venind cu propria propunere, pe care noi o evaluăm. Bugetele le stabilim anual, în funcţie de sponsorizările pe care le vom primi. Avem în principal bugete de la companiile din grup, dar avem şi sponsori externi, precum Banca Transilvania.“

În 2024, spre exemplu, vorbim de un buget total de circa 2,5 mil. lei.

Un alt proiect pe care îl are acum în derulare fundaţia este Cunoaştere 360. Tineri învaţă tineri!, care este în parteneriat cu Banca Transilvania. Este un proiect prin care tineri de la Centrul de Excelenţă din Arad fac ore de română şi matematică cu copii din medii defavorizate pentru a-i ajuta să ia o notă de trecere la examenul de capacitate. Un proiect similar eŞcoala la sat, care înseamnă ore pentru copii după şcoală, pentru a-i aduce la nivelul real la care ei ar trebui să fie. Sunt copii care deşi sunt în plasa patra, de exemplu, la un test real sunt la nivelul clasei întâia sau a doua, explică Giulia Neamţu.

„Totodată, suntem sponsorii principali ai Beta - bienala de arhitectură din Timişoara, care împreună cu Bienala de Artă se ţine alternativ, o dată la doi ani. Avem şi un program prin care acordăm burse de performanţă tinerilor din mediul rural care au rezultate deosebite la şcoală.Noi anul acesta am mers înainte cu proiectele pe care le aveam deja în lucru la fundaţie. La finalul fiecărui an stabilim tot ce urmează. Avem parteneri buni şi nua fost cazul să renunţăm la anumite proiecte. Au fost într-adevăr nişte întârzieri pentru că unele proiecte aveau cofinanţări şi din partea statului, dar în rest mergem înainte.“

 

Ce face businessul?

Cât priveşte activitatea de business, grupul are astăzi trei divizii dezvoltatoare de apartamenteîn Timişoara şi una în Arad.

„Noi am pus pe harta Timişoarei, primul oraşîn oraş, ori asta înainte de vremea oraşului de 15 minute. E vorba de City of Mara. Am pornit acum cel mai mare cartier nou din localitate. Pe lângă peste 1.000 de apartamente, vom avea piste de biciclete şi terenuri de padel. Am urbanizat o jumătate de kilometru de stradă cu accese către zona centrală. Este vorba de Cartierul Vienez.“

A fost finalizat primul bloc de peste 100 de apartamente. Acum se lucrează la corpurile doi şi trei pe care compania le va preda clienţilor anul viitor. „Estimăm în 2034 ca să finalizăm totale cele mai bine de 1.000 de apartamente“, spune Luisa Berar.

Dar activitatea companiei nu s-a rezumat istoric la cele două oraşe.

„Când am decis să ne extindem dincolo de Arad, am făcut un tur al Ardealului. Avem peste 400 de apartamente dezvoltate la Braşov, la Cluj sunt aproape şase hectare lângă pădurea Mănăştur, în Oradea am dezvoltat în zona centrală. Ulterior am decis să facem pasul spre Timişoara. Am intrat în 2013, încet, cu un proiect de case în Dumbrăviţa. Ulterior am ridicat un bloc.“

 

Dezvoltări actuale

Au considerat că piaţa din Timişoara are un potenţial mai mare. Chiar dacă centrul de greutate e astăzi aici, grupul are şi în Arad proiecte, chiar a dat drumul unei noi investiţii, lângă campusul Universităţii Vasile Goldiş.

„Nu va fi un simplu bloc, urbanizăm zona. Avem un parteneriat cu universitatea care are 3.000 de studenţi anual, 1.000 din străinătate. Aşa cum ne uităm şi la Timişoara ca la un oraş universitar, şi Arad are atributul aceasta. Proiectul vine cu o componentă nouă şi pentru investitori – cei care vor să investească în apartamente pe care să le închirieze pe termen lung sau în sistem Airbnb -, dar şi pentru cei care vor să meargă pe jos către campusul universitar.“

Pe termen lung, spune Luisa Berar, se gândesc să meargă inclusiv peste graniţă. Până atunci însă, în zona de vest a ţării grupul vrea să continue extinderea – integrând un proiect în ospitalitate, dar şi mergând înspre comercial cu strip mall-uri.„Ne dezvoltăm în lateral. În ceea ce priveşte ospitalitatea, investim într-un hotel Hampton by Hilton, integrat într-un complex pe care l-am pornit în 2026. Construcţia hotelului estimăm că o vom demara la anul. Conceptele noi sunt de tip mixed-use – astfel că aducem aproape cât mai multe funcţiuni.“

 

Ce fac clienţii?

Executivul adaugă că în contextul actual, clienţii sunt reticenţi în a lua o decizie. Au nevoie de mai mult timp pentru a face asta. Sunt şi persoane care au nevoie de mai mult timp de gândire, dar care fac achiziţia, dar şi persoane care amână momentul până când situaţia se va mai calma.„Avem însă clienţi care fac pasul pentru că văd achiziţia ca pe o investiţie atractivă într-un context de inflaţie ridicată.“

O altă provocare vine din zona de costuri, preţurile cresc din cauza conflictelor internaţionale. „Pe de altă parte, trebuie să vedem şi partea plină a paharului şi m-aş uita la tehnologie. De la pandemie încoace am tot descoperit avantajele, de la semnarea online a contractelor la comunicarea cu un agent AI pentru diferite situaţii cu care clienţii se confruntă după mutare. Dacă România îşi continuă direcţia actuală, cred că ce traversăm acum e doar un hop peste care trebuie să trecem“, conchide ea.

Cele două invitate a fost prezente în cadrul emisiunii Arad, hub-ul de business de la poarta vestului, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.