Fondatorul unei asociaţii a micilor comercianţi din Arad şi împrejurimi: Încercări din partea retailerilor internaţionali de a ne prelua au fost multe. Să vinzi e simplu, să construieşti e mai greu

♦ Asociaţia Comercianţilor Autohtoni, sau ACA, numără astăzi 17 membri cu 31 de magazine alimentare.

Asociaţia Comercianţilor Autohtoni (ACA) există de peste 10 ani, mai exact din 2015. La vremea respectivă, Marius Gorgan, fondatorul ACA, s-a întâlnit cu alţi şase antreprenori din judeţul Arad, care fondaseră o minicentrală de achiziţii ca să aibă preţuri competitive în piaţă. Mai departe, au transformat acea centrală de achiziţii într-o asociaţie-umbrelă.

„Înainte de a deveni antreprenor în comerţ, am lucrat încă de pe băncile facultăţii în vânzări. Am lucrat pentru mai multe companii multinaţionale. Apoi, s-a ivit oportunitatea să preiau un magazin alimentar în comuna Vladimirescu din apropiere de Arad.“

Spune că a ales acest domeniu pentru că l-a inspirat un antreprenor care are o reţea în zona de nord a ţării. La momentul când l-a cunoscut, Marius Gorgan lucra pentru o multinaţională care vindea branduri româneşti. I-a plăcut cum negocia şi i-a plăcut atitudinea lui.

„Aşadar, atunci când un amic care pleca din ţară mi-a propus să preiau magazinul pe care el îi avea, am făcut-o.“

Spaţiul există şi astăzi, dar între timp antreprenorul s-a extins, ajungând la o minireţea cu nouă unităţi.

În asociaţie, în total, sunt 31. Cei mai mulţi dintre membrii asociaţiei au maga­zine în judeţul Arad, există o excepţie, un membru care are activitate în Timiş, aproape de graniţa cu Aradul. În total, sunt 17.

„Dacă inspiraţia pentru antreprenoriat am luat-o de la un antreprenor, cea pentru asociaţie are altă sursă. În 2006-2007 am lucrat la CBA, o asociaţie provenită din Ungaria.“ Aceasta există şi astăzi.

 

Obligaţii vs beneficii

„Noi nu am bătut la uşa nimănui de când am deschis asociaţia. În schimb, ne-au bătut mulţi la uşă. Din păcate însă, nu toţi înţeleg.“

Marius Gorgan spune că într-o aso­ciaţie există şi obligaţii, nu doar beneficii.

Ca beneficii el menţionează urmă­toarele: ca antreprenor în comerţ ai o umbrelă deasupra capului, ai o revistă lunară pentru magazinul/magazinele tale, ai negocieri la nivel de grup şi, deci, preţuri mai bune, ai contact direct cu producătorii şi ai un brand propriu (Moft).

„Cât priveşte responsabilităţile, mem­brii trebuie să respecte toate contractele negociate de asociaţie şi aici mă refer la contractele cu furnizorii - termene de plată, spaţii la raft. Apoi, ei trebuie să nu pro­moveze şi să nu deformeze imaginea brandului, să nu negocieze în nume propriu decât după ce anunţă asociaţia, pentru că ne scade puterea de negociere, să nu divulge informaţii din interiorul grupului. Cred că antreprenorii sunt obişnuiţi să fie indepen­denţi şi le e frică că îşi vor pierde afacerea dacă ni se alătură.“

Totuşi, e de părere că de unii singuri membrii ACA nu ar fi putut dezvolta, spre exemplu, un brand propriu (o marcă privată). „Plus că eu, singur, poate că nici nu mai existam astăzi. Încercări din partea retailerilor internaţionali de a ne prelua au fost multe de-a lungul timpului.“

 

De ce nu a vândut?

„Încă putem să facem lucruri frumoase şi să fim un exemplu pentru comunităţile din jurul nostru şi pentru tinerii care vin. Să vinzi, e simplu, să construieşti e mai greu. În asociaţie ne-am încurajat unii pe alţii să re­zis­tăm. Şi, cred eu, partea grea, ceea ce nu­mesc anii copilăriei, a trecut. La noi, în ju­de­ţul Arad, există în continuare potenţial de dezvoltare.“ Doar că acum jucătorii mari, în special discounterii, vin inclusiv în localită­ţile mici, de 5.000 de locuitori, adaugă el.

Totuşi, crede că, în România, comerţul tradiţional va rezista. Încă sunt reţele mai mari sau mai mici în ţară. Plus că trăim în secolul vitezei, iar omul va căuta proximitatea, ori pentru asta are nevoie de magazine la îndemână.

Vor rezista însă acelea care vor ţine pasul atât cu imaginea, cât şi cu serviciile care şi le doresc consumatorii.

„Cât priveşte imaginea magazinelor ACA – atât la interior, cât şi la exterior, noi am încercat să existe o constanţă. În ceea ce priveşte dimensiunea spaţiilor, acasta diferă, nu există un standard. Totuşi, cam 70% din sortimentaţie e aceeaşi.“

Magazinele au, în medie, undeva la 6.000 de articole, dar cel mai mare are 14.000 de SKU-uri. Din total, cam 200 sunt sub brand propriu.

„Iar dacă mai găsim producători potriviţi, vrem să extindem sortimentaţia.“

Pe toate magazinele stă brandul ACA şi apare şi harta, în cazul majorităţii harta Aradului, scriind comerciant arădean. În cazul membrului din Timiş apare harta acelui judeţ şi scrie în consecinţă.

 

O hartă

„Acum, majoritatea magazinelor noi le avem în jurul Aradului. În oraş, spaţiile bune au fost preluate de retailerii internaţionali înainte ca noi să ne naştem ca business. Totuşi, localităţile din jurul urbei se dezvoltă accelerat.“

Mulţi oameni, în pandemie, au început să îşi cumpere câte o locuinţă, o grădină, ceva. Pe de altă parte, localităţile de la extremitatea judeţului se depopulează, oamenii venind mai aproape de zona urbană.

„Eu, în toamnă, voi demara construcţia unui nou magazin în apropierea Aradului, la Livada. Iar dacă apar alte oportunităţi, voi mai deschide. Cât priveşte extinderea în alte judeţe (direct sau prin alţi membrii – n.red.), cred că ar fi dificil de gestionat din perspectiva contractelor cu furnizorii şi partenerii.“

Strategia Asociaţiei este de a dezvolta businessul împreună cu producători locali, de a se susţine reciproc.

„Mă refer la producătorii din judeţ, cu preponderenţă. Ne dorim ca lanţul de aprovizionare să fie cât mai scurt. Avem colaborări însă şi cu producători regionali.“

Sunt iniţiative în zona de producţie. E important însă ca ACA să îi găsească pe cei care se potrivesc cu nivelul de business al asociaţiei – să nu fie nici prea mari, pentru că atunci joacă în altă ligă, dar nici prea mici să nu poată livra către toată reţeaua.

 

Ce urmează?

Anul acesta e cel mai dificil dintre toţi anii de când există asociaţia. Piaţa e comprimată, se simte o teamă.

„Totuşi, ţintim să ne creştem cota de piaţă şi să ne menţinem sau să ne creştem numărul de clienţi. Ca cifră de afaceri sperăm să fim cât mai aproape de 2025. Până în prezent, lucrurile sunt cam cum ni le-am bugetat, ne-am aşteptat la un an greu. Şi asta ne arată şi cifrele primelor patru luni.“

Iar într-un an dificil, Marius Gorgan crede că e greu să se extindă asociaţia ca număr de membrii. Un comerciant independent are nevoie de investiţii pentru a se rebrandui, pentru a-şi remodela magazinul, etc.

„Pe de altă parte, mă aştept să apară oportunităţi de dezvoltare pentru membrii deja existenţi“, conchide el.

Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Arad, hub-ul de business de la poarta vestului, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.